Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
România a menŃinut constant o legaŃie la Stockholm 292 . În cea mai mare parte a
timpului această legaŃie a reprezentat şi interesele României la Copenhaga 293 şi
Oslo 294 .
Perioada reformelor democratice a fost urmată în Scandinavia de o perioadă de
frustrare politică. Între 1920 şi 1933 nici unul dintre partidele politice scandinave nu a
reuşit să obŃină majoritatea în camera populară în nici unul dintre legislativele din
regiune. La guvernare s-au succedat guverne de coaliŃie, minoritare şi provizorii care
au durat în medie doi ani în Danemarca, un an în Norvegia şi Suedia. Partidul
Conservator avea acum o bază electorală subŃire datorită susŃinerii pe care o acorda
intereselor capitalului privat şi apărării, apărarea fiind deja privită de mulŃi cetăŃeni ca
un scut pentru capital. Liberalii erau o forŃă semnificativă în Suedia şi Finlanda. În
Danemarca radicalii, nu foarte numeroşi, reprezentau un puternic sprijin intelectual
pentru muncitori. Liberalismul era însă în declin în Norvegia unde era reprezentat de
Partidul Venstre (Partidul Stângii). Venstre reprezenta în Danemarca interesele
agricole.
În Suedia şi Norvegia au apărut noi partide cu denominaŃii agrariene care mai
târziu şi-au schimbat treptat numele în partide de centru. Pentru social-democraŃi
292
La 18/31 martie 1916 primul ministru al Suediei la Bucureşti, Hans Ioachim Beck Früs, şi-a prezentat
scrisorile de acreditare regelui Ferdinand I al României (1914-1927). La 3/16 noiembrie 1916 România a
înfiinŃat la Stockholm o misiune diplomatică avându-l în frunte pe Grigore Bilciurescu ca însărcinat cu
afaceri. La 18/31 mai 1917 Gheorghe Derussi şi-a prezentat scrisorile de acreditare regelui Gustav al V-lea în
calitate de ministru plenipotenŃiar al României la Stockholm, Ion Calafeteanu (coordonator), op.cit., p. 215.
Această misiune diplomatică i-a avut în frunte diplomaŃi precum Mihail Pâclianu ( de la 2 iulie 1920),
Dimitrie Penescu (de la 1 februarie 1928), Carol Mitilineu (de la 7 mai 1930), Matila Costiescu-Ghika (de la
1 iunie 1932), Barbu Constantinescu (de la 28 iunie 1933). Au urmat în timpul celui de-al doilea război
mondial Victor BrabeŃianu (de la 1 martie 1941) şi Frederic C. Nanu, vezi Anuar diplomatic şi consular,
Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria NaŃională, Bucureşti, 1942, p. 188-189. Frederic Nanu
fusese trimis de ministrul Afacerilor Străine la Stockholm cu misiunea de a obŃine un feedback al
reprezentanŃilor NaŃiunilor Unite la o eventuală propunere de pace a guvernului Român. Nanu fusese ales
pentru această misiune în cadrul planului lui Mihai Antonescu de a acoperi legaŃiile României din Ńările
neutre cu personalităŃi ale diplomaŃiei româneşti, cu legături ample în lumea occidentală, Andreas Hillgruber,
Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. RelaŃiile germano-române 1938-1944, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 1994, p. 212. În decembrie această misiune diplomatică a fost contactată de sovietici şi s-a stabilit
o legătură în vederea ieşirii României din război, vezi Marin Radu Mocanu (coordonator), România - marele
sacrificat al celui de-al doilea război mondial, vol. I, Arhivele Statului din România, Bucureşti, 1994, p. 92-
93, document 28.
293
Totuşi, începând din 24 septembrie 1934 a fost numit un ministru plenipotenŃiar al României la
Copenhaga, în persoana lui Gheorghe Assan. De la 30 mai 1938 Mihail Sturdza a devenit ministru al
României în Danemarca. Lui i-a succedat Alexandru Duiliu-Zamfirescu la 1 noiembrie 1939 până la 15
octombrie 1940, Ibidem, p. 175-176. România a stabilit relaŃii diplomatice cu Danemarca la 13/26 aprilie
1917. Gheorghe Derussi a fost numit ministru al României în Danemarca cu reşedinŃa la Stockholm. La 11/24
august acesta şi-a prezentat scrisorile de acreditare. La 1/14 mai 1917 a fost înfiinŃată LegaŃia României în
Danemarca, , Ion Calafeteanu (coordonator), op.cit., p. 220.
294
La 30 mai 1934 a fost numit un ministru plenipotenŃiar şi ministru extraordinar la Oslo, în persoana lui
Dimitrie Juraşcu. La 30 mai 1939 acesta a fost înlocuit de Emil Zarifopol. De la 15 iulie 1941 misiunea a fost
desfiinŃată, Anuar diplomatic..., p. 184; România stabilise relaŃii diplomatice cu Norvegia la 20 aprilie/3 mai
1917; Grigore Bilciurescu a fost acreditat la Christiania în calitate de însărcinat cu afaceri şi şi-a prezentat
scrisorile de acreditare la 8/21 iunie 1917. La 1/14 mai a fost fondată LegaŃia României în Norvegia, Ion
Calafeteanu (coordonator), op.cit., p. 220.
142