Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
intitulată “Privitor la originile poporului şi ale limbii lituaniene”. În anii 1840
Kurschat, un lituanian din Prusia, a scris prima gramatică ştiinŃifică a limbii
lituaniene. În 1832 în Prusia Orientală a fost publicat primul ziar lituanian. În 1847 la
Vilnius a apărut un almanah popular publicat de Z. Ivinskis care a circulat prin sate
până la 1862. Acest almanah i-a obişnuit pe Ńărani să citească.
La jumătatea secolului al XIX-lea au apărut numeroase publicaŃii. Acestea aveau
la origine un caracter religios. Treptat, acestea au devenit tot mai laice. Aceste
publicaŃii au fost tipărite de intelectuali lituanieni, mulŃi dintre aceştia foşti studenŃi la
Universitatea din Vilnius. După 1864 însă tipărirea de cărŃi sau ziare în limba
lituaniană a fost interzisă pentru patru decenii. Primul magazin care a avut darul de a
purta mesajul naŃional la poporul lituanian a fost “Auszra” (Zorile). Acesta a fost
fondat la 1883 de dr. Jonas Basanavičius un medic, absolvent al UniversităŃii din
Moscova. Magazinul a fost publicat la Tilsit. Ziarul purta mesajul unui romantism
naŃional, dorind recâştigarea gloriei pierdute a Lituaniei. Programul magazinului avea
în vedere libertatea cuvântului şi a presei, formarea de şcoli lituaniene precum şi
utilizarea limbii lituaniene în şcoli şi administraŃia publică. “Auszra” a încercat să
menŃină o linie nepolitică în speranŃa că în acest fel redeşteptarea naŃională putea avea
loc fără conflicte cu autorităŃile.
Timp de trei ani “Auszra” a fost o adevărată Biblie a intelighenŃiei lituaniene. Însă
polonezii au privit acest jurnal ca pe un instrument al Rusiei menit să atenteze la
dominaŃia lor culturală, în vreme ce autorităŃile ruseşti au considerat ca pe un truc
german. Ca urmare a presiunilor Petersburgului, editorii au fost obligaŃi să părăsească
teritoriul german şi ziarul şi-a încetat activitatea în 1886. Alte două ziare i-au luat
curând locul: “Varpas” (Clopotul) şi “Aržvalga” (Revista). De factură politică, aceste
două jurnale au slujit ca organe de presă ale facŃiunilor naŃionale de stânga, respectiv
de dreapta, menite să pregătească fondarea partidelor politice.
Între timp, naŃiunea lituaniană reuşea să aibă acces la publicaŃii în limba naŃională
prin intermediul publicaŃiilor din zona Lituaniei Minor ocupată de Germania
introduse ilegal în număr mare în Ńară. 68 .
Anii 1860 au însemnat începutul unei noi ere în istoria Rusiei. Aceasta a
corespuns în zona baltică cu trei tendinŃe importante: apariŃia unei burghezii rurale,
mişcarea Ńăranilor spre oraşe unde au format burghezia şi proletariatul urban şi
deşteptarea culturală şi naŃională bazată pe o alfabetizare aproape universală.
Începând din 1862, timp de câŃiva ani, a fost publicată, în limba letonă, “Pēterburgas
Avīzes” (Gazeta de Petersburg).
Mişcarea naŃională letonă din anii 1860-1870 este cunoscută sub numele de
“Letonia Tânără”. Această mişcare a început în Tartu unde prima generaŃie de
intelectuali letoni şi-au făcut studiile. Dintre membrii mişcării numele cele mai sonore
sunt: K. Barons a cărui activitate a avut în vedere investigarea folclorului leton, K.
Valdemārs care a promovat dezvoltarea activităŃii educaŃionale, J. Alunans şi A.
68
Stanley W. Page, The Formation of the Baltic States. A Study of the Effects of Great Powers Politics Upon
the Emergence of Lithuania, Latvia and Estonia, Howard Fertig, New York, 1970, p. 4-6.
53