Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
ciuda acestor dificultăŃi, regiunea face parte din primele cinci zone din FederaŃia Rusă
în privinŃa numărului întreprinderilor cu capital străin. Mai mult, Kaliningradul se
bucură de un statut de Zonă Economică Specială care conferă companiilor străine
anumite facilităŃi în privinŃa producerii şi transportului de bunuri. Acestui statut
special i s-a adăugat şi un program de investiŃii guvernamentale în vederea
modernizării economiei care se ridică deja la peste 1 miliard de ruble. Însă producŃia
regiunii se ridică încă la cote modeste şi 80% din bunurile de consum provin din
import.
Din punct de vedere social regiunea este afectată de condiŃiile grele de existenŃă.
În timp, Kaliningradul, odată separat total de Europa, a devenit un punct de tranzit
pentru comerŃul cu droguri dintre Europa şi Rusia. SIDA este o boală extrem de
răspândită în regiune, ajungând la unul dintre procentajele cele mai mari din Rusia.
Oblastul Kaliningrad este astăzi cea mai vestică dintre cei 89 de subiecŃi ai
FederaŃiei Ruse. Având o suprafaŃă de numai 15.100 km², Kaliningradul este separat
de Rusia propriu-zisă de o suprafaŃă de 400 de km² de teritoriu străin şi de două
frontiere. PopulaŃia regiunii a fost puternic rusificată. Ea numără astăzi 927.000 de
oameni, dintre care 683.000 (78,5%) este alcătuită din ruşi. Această conferă astăzi un
caracter rus fostei regiuni prusiene şi germane în care a locuit marele filosof
Immanuel Kant. De altfel, cu excepŃia unor grupări de extremă dreaptă din Germania,
Polonia şi Lituania, nici unul dintre statele din regiune nu a pus la îndoială
apartenenŃa regiunii la FederaŃia Rusă. Evident, oamenii de cultură, istoricii nu pot
uita că din punct de vedere istoric regiunea are puŃin de-a face cu Rusia. Dar cum
istoria secolului XX a schimbat aşa de mult datele multor probleme, nici chestiunea
Kaliningradului nu mai poate fi soluŃionată pe baza datelor mai vechi.
Totuşi, însăşi existenŃa acestei exclave complică mult relaŃiile interregionale.
Legăturile polono-ruse, care suferă de pe urma amintirilor şi resentimentelor poloneze
faŃă de politica sovietică de după 1939, ca şi a integrării Poloniei în NATO şi a
modului în care Polonia a tratat Rusia într-un număr de ocazii după 1989 (s-a ajuns
chiar la expulzări reciproce de diplomaŃi), au un motiv în plus de tensionare datorită
Kaliningradului. Rusia ar dori să fie creat un coridor între Belarus şi Kaliningrad, pe
teritoriul Poloniei, pentru a transporta în exclavă echipament militar, trupe şi bunuri
de consum. Acest program rusesc aminteşte polonezilor de programul german de
creare a coridorului de legătură cu Prusia Orientală şi de dominaŃia sovietică din a
doua jumătate a secolului al XX-lea. Polonezii se opun aşadar creării acestui coridor.
Ei nu se opun însă cooperării cu exclava rusă şi oficiali polonezi au afirmat, în
repetate rânduri, că regiunea Kaliningrad este parte inseparabilă a Rusiei.
La rândul său, Lituania nu are pretenŃii teritoriale la adresa Kaliningradului, ba
chiar este mult mai deschisă spre cooperare cu Rusia şi exclava sa baltică. Această
cooperare regională este văzută ca o oportunitate spre schimburi comerciale şi
culturale mai largi în cadrul regiunii Mării Baltice. Lituania a devenit unul dintre cei
mai importanŃi investitori din regiunea Kaliningradului. Lituania a lucrat îndeaproape
cu Uniunea Europeană şi Consiliul Statelor Baltice pentru a ajuta programul de
reforme din Kaliningrad. Vilniusul a acceptat chiar un program reciproc de scutire de
286