Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Capitala proclamată a statului lituanian era Vilnius, centrul Lituaniei medievale.
În octombrie 1920 Polonia a ocupat teritoriul Vilnius. SituaŃia a fost acceptată pe plan
internaŃional la sfârşitul anului 1922. Lituania a refuzat să accepte această stare de
lucruri. Astfel legea marŃială, în vigoare de la războiul de eliberare din 1919, nu a fost
abolită. În ianuarie 1923 Lituania a ocupat Memelul, teritoriu cu o majoritate
germană. În februarie 1923 şi mai 1924 situaŃia a fost acceptată pe plan internaŃional.
Singura frontieră nedisputată a Lituaniei era astfel cea din nord cu Letonia, stabilită
de o comisie arbitrară internaŃională. Marii proprietari polonezi şi ruşi doreau să-şi
păstreze pământurile, comuniştii doreau integrarea în Uniunea Sovietică iar populaŃia
lipsită de pământ care luptase în războiul de independenŃă dorea împroprietărirea ca
recompensă.
Reforma agrară şi transformările sociale
O mică parte a societăŃii deŃinea suprafeŃe întinse de pământ. Parlamentul din
1922 a votat reforma agrară. Aceasta a avut numeroase consecinŃe politice,
economice şi sociale:
• Ńăranii fără pământ au devenit mici proprietari;
• dominaŃia marilor proprietari polonezi şi ruşi a fost întreruptă iar puterea
economică a fost transferată populaŃiei native;
• aceasta a susŃinut partidele democratice şi statul lituanian;
• comuniştii au pierdut susŃinerea avută în mediul rural;
Reforma agrară a dus la crearea a circa 40.000 de ferme noi. Pe baza producŃiei
acestora s-a dezvoltat şi industria alimentară: se produceau zahăr, procesarea cărnii şi
a laptelui. Cea de-a doua ramură a economiei a fost industria textilă 477 . Reforma
agrară nu a micşorat în mod necesar exodul rural. Procentul de populaŃie urbană a
sporit de la 13% în 1913 la 27% în 1940. Numărul de analfabeŃi s-a redus iar
suprareprezentarea minoritarilor în birocraŃie s-a diminuat. Au fost înfiinŃate
numeroase instituŃii culturale. În 1922 a fost creată Universitatea din Kaunas, în 1924
Academia Agricolă, în 1936 Academia Veterinară, în 1933 Conservatorul, în 1931
Academia Militară.
Partidele politice
Dreapta democratică era alcătuită din Partidul Creştin-Democrat. Acesta era
susŃinut de biserica catolică şi accentua rolul bisericii în viaŃa naŃională a
lituanienilor. Baza sa ideologică o reprezentau ideile catolice ceea ce favoriza
existenŃa unui suport de masă pentru acest partid. Partidul era naŃionalist şi
antipolonez. Partidul Creştin-Democrat denunŃa comunismul ca fiind subversiv la
adresa moralităŃii naŃiunii lituaniene. Partidul a susŃinut reformele agrare ca pe un
antidot la comunism (cu acordarea însă de compensaŃii). Fiind un partid catolic,
această formaŃiune politică susŃinea sanctitatea fiinŃei umane şi a proprietăŃii private,
precum şi declararea catolicismului ca religie de stat. SusŃinut de biserica catolică,
477 Saulius Žucas (editor), Lithuania..., p. 166.
212