Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu în decembrie 1935 discuŃii cu grupurile parlamentare (cu excepŃia populiştilor) şi a anunŃat că scopul guvernului său era să stabilească o colaborare între Finlanda şi Ńările scandinave pentru a asigura neutralitatea nordică comună 545 . Ocuparea Etiopiei a reprezentat o lovitură grea dată prestigiului Ligii NaŃiunilor şi a determinat statele scandinave să nu mai aibă încredere în sistemul său de securitate. În iulie 1936 statele de la Oslo au elaborat o declaraŃie comună prin care-şi rezervau dreptul de a judeca fiecare caz în parte şi a decide dacă iau parte sau nu la sancŃiunile prevăzute de articolul 16 din pactul Ligii NaŃiunilor. Ca şi łările baltice şi Polonia, Finlanda a obŃinut o frontieră avantajoasă cu Rusia, atunci când aceasta era slăbită de războiul civil. Moscova privea aceste state ca fiind parte a cordonului sanitar format de puterile victorioase după 1918. După independenŃă, atmosfera în Finlanda a fost una naŃionalistă, antirusească şi anticomunistă. Albii îi acuzau pe roşii pentru declanşarea războiului civil. Extrema dreaptă era rusofobă şi considera că ruşii erau inferiori etnic finlandezilor. SusŃinătorii Finlandei Mari au denunŃat pacea de la Tartu ca fiind o trădare ruşinoasă a populaŃiei din Karelia Răsăriteană, lăsată la mila bolşevicilor. Rusia Sovietică era temută în Finlanda atât ca fiind moştenitoare a imperialismului Ńarist cât şi sediu al comunismului. Rusia, la rândul ei, suspecta Finlanda. Uniunea Sovietică se temea că o putere ostilă putea folosi teritoriul Finlandei ca pe un cap de pod pentru a lansa un atac asupra Rusiei. Finlandezii îi invitaseră pe germani în Ńară în 1918. În 1919 britanicii folosiseră teritoriul finlandez pentru a lansa un atac naval asupra flotei sovietice. Pericolul aşteptat din est a dominat atât politica externă cât şi planificarea militară a Finlandei. Cea mai importantă sarcină a diplomaŃiei finlandeze a fost să se asigure că va primi ajutor în eventualitatea unui atac rusesc. Liderii finlandezi au înŃeles că ar fi fost prea riscant pentru Finlanda să se alieze cu Polonia şi łările baltice deoarece un asemenea fapt ar fi implicat Ńara în conflicte care nu o priveau direct. Germania nu mai putea constitui o soluŃie, de vreme ce Republica de la Weimar menŃinea relaŃii bune cu Rusia Sovietică. Liga NaŃiunilor a fost considerată ca fiind cea mai bună garanŃie a Ligii NaŃiunilor. Finlanda a fost un membru loial şi activ al organizaŃiei. În activitatea sa în cadrul Ligii, Finlanda a făcut tot posibilul să obŃină garanŃii speciale pentru securitatea naŃiunilor mici 546 . În decembrie 1935 T.M. Kivimäki, primul ministru al Finlandei, a făcut o declaraŃie în Parlament în care a afirmat că Ńara va urma linia nordică neutrală în politica externă. MotivaŃiile erau atât politice cât şi militare. Finlanda a dorit astfel să reliefeze că urma o linie politică diferită faŃă de celelalte state care se învecinau cu Rusia. Helsinki dorea să elimine suspiciunile ruseşti despre o posibilă intenŃie a Finlandei se a se alia cu Germania. DeclaraŃia finlandeză de neutralitate nu a avut efectul dorit. Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine a considerat-o ca fiind doar o altă cale de a sluji interesele germane. Uniunea Sovietică nu considera 545 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 169. 546 Olli Vehviläinen, Finland in the Second World War. Between Germany and Russia, Palgrave, 2002, p. 13- 15. 246
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Finlanda ca fiind parte a Scandinaviei neutre ci a zonei de frontieră unde Moscova avea interese importante de protejat. Devenit conducător al Comitetului de Apărare, Mannerheim a început să ceară reîntărirea capacităŃilor de apărare ale Finlandei. Scopul pe termen lung al lui mareşalului era încheierea unei alianŃe militare cu Suedia. Suedia putea să acorde ajutor cel mai rapid, iar ajutoarele venite din afară trebuiau să treacă pe teritoriul Suediei. Începând de la jumătatea anilor 1920 o serie de ofiŃeri suedezi considerau că era posibil ca Suedia să susŃină Finlanda, în cadrul sistemului de sancŃiuni al Ligii NaŃiunilor, dacă aceasta ar fi fost implicată într-un război cu Uniunea Sovietică. Guvernele suedeze au cunoscut aceste planuri dar nu au avut nici o intenŃie să le accepte. În a doua jumătate a anilor 1930 Suedia s-a temut mai mult de Germania decât de Uniunea Sovietică. ÎnŃelegerea Navală dintre Marea Britanie şi Germania din iunie 1935 a deteriorat balanŃa de forŃe stabilită în Marea Baltică. Germania putea obŃine în viitor superioritate navală la Marea Baltică închizând strâmtorile daneze. Uniunea Sovietică a considerat că acest acord îi slăbea poziŃia la Marea Baltică şi dădea girul britanic dominaŃiei germane asupra acestor ape. Acesta a determinat Moscova să urmărească şi mai atent situaŃia din Golful Finic. O directivă elaborată în 1935 de comisarul Poporului pentru Apărare, Voroşilov, considera ca potenŃiali inamici ai Uniunea Sovietică Germania, Polonia, Finlanda şi Japonia. În anii următori, Moscova a fost suspicioasă la fiecare semn care ar fi putut aduce a cooperare între Germania şi Finlanda. O atenŃie specială s-a acordat contactelor militare, ca, de pildă, vizitelor lui Mannerheim în Germania, în timpul cărora mareşalul s-a întâlnit cu ministrul german al AviaŃiei, Hermann Göring. Ruşii se aşteptau ca, în eventualitatea unui război, germanii să stabilească baze în Insulele Åland, să ocupe porturile finlandeze şi estoniene şi, după blocarea flotei sovietice în Marea Baltică, să transporte trupe pe teritoriul Finlandei. În noiembrie 1936 Jdanov, membru al Politburoului şi secretar de partid la Leningrad, a avertizat la Congresul Sovietelor de la Moscova statele mici împotriva apropierii prea mari faŃă de “fascism” 547 . În februarie 1937 Holsti a întreprins o vizită oficială la Moscova în scopul de a înlătura suspiciunile sovietice asupra intenŃiilor finlandeze 548 . Holsti a explicat gazdelor sale că Finlanda nu dorea să devină loc de bătălie între marile puteri. Holsti s-a întâlnit cu comisarul Voroşilov şi cu şeful Marelui Stat Major, A.I. Iegorov, care au adus în discuŃie posibilitatea ca un stat terŃ să folosească teritoriul finlandez pentru a lansa un atac împotriva Uniunii Sovietice. Holsti a dat asigurări că Finlanda va considera orice invazie a teritoriul său drept un act ostil. Vizita a fost urmată de o perioadă de încălzire a relaŃiilor 549 , accentuată de alegerea lui Kallio ca preşedinte. 547 Ibidem, p. 19. 548 Uniunea Sovietică protestase în mod repetat la adresa a ceea ce numea “campania antisovietică din Finlanda” desfăşurată la întruniri şi în presă, care adesea aducea în discuŃie contenciosul Kareliei Orientale, vezi protestele din 1931 în S.D.F.P., Vol. II 1925-1932, p. 497 şi urm. 549 Pentru interpretările diferite născute de rezultatele vizitei lui Holsti în Uniunea Sovietică, vezi Lawrence Backlund, Rudolf Holsti in Moscow: an episod in Fenno-Soviet relations, în “Journal of Baltic Studies”, vol. XIX, No. 3, Fall 1988, p. 249-261. 247
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 245: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?