Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu rămânând în urma lor doar nişte denominaŃii geografice. Estonia reuşise astfel să reziste cu succes încercărilor de germanizare şi rusificare 448 . Din punct de vedere al identităŃii naŃionale, reŃinem afirmaŃia dintr-o lucrare publicată de curând: “Identitatea culturală a estonienilor se regăseşte centrată în jurul conştiinŃei unui vetre naŃionale antice, a demografiei reduse şi a unor rădăcini culturale şi lingvistice comune” 449 . IniŃial Estonia a fost o Ńară agrară. Circa 68% din populaŃie lucra în agricultură. Adunarea Constituantă aleasă în aprilie 1920 era dominată cu o majoritate clară de către stânga democratică. Aceasta deŃinea 78 din cele 120 de locuri din Parlament. Noul stat a primit astfel o ConstituŃie democratică. Adunarea de Stat unicamerală (Riigikogu), având 100 de locuri, a fost aleasă prin sistemul reprezentării proporŃionale. Riigikogu nu avea monopolul legislativ. IniŃiativa populară şi referendumul erau admise. Guvernul era responsabil în faŃa Adunării de Stat. Nu exista un preşedinte al Estoniei. Şeful guvernului era şi “Bătrânul Statului” (riigivanem); aşadar, funcŃiile de preşedinte şi prim-ministru erau investite într-una şi aceeaşi persoană. Principalele probleme ale noului stat erau atât de natură externă cât şi internă: Rusia (Uniunea) Sovietică dorea să refacă Imperiul Rus, germanii baltici doreau să-şi salveze privilegiile, comuniştii doreau alipirea la patria sovietică iar populaŃia lipsită de proprietate, care luptase pentru independenŃă, îşi dorea răsplata. Reforma agrară şi transformările sociale Pământul se găsea în mâinile unei mici minorităŃi. Germanii baltici deŃineau 58% din fondul funciar rural. SituaŃia dăinuia de pe vremea Cavalerilor Teutoni. Reforma agrară a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 10 octombrie 1919. Rezultatele politice, economice şi sociale au fost importante. Mai bine de o mie de moşii (96,6% din total) au fost împărŃite în parcele şi redistribuite micilor fermieri sau muncitorilor agricoli 450 . łăranii fără pământ au devenit fermieri. Numărul de ferme a crescut de la 52.000 (1919) la 133.000 (1929). Aceştia au format un nou grup social, Ńăranii proprietari. DominaŃia germanilor baltici în zonele rurale a fost întreruptă şi puterea lor economică transferată populaŃiei localnice. PopulaŃia împroprietărită au susŃinut partidele democratice şi statalitatea. Comunismul a pierdut sprijinul în lumea rurală. Reforma a pregătit bazele pentru partidele agrariene conservatoare (stânga democratică a adus Ńăranilor fără pământ o proprietate, dar odată proprietari aceştia au considerat că interesele lor erau mai bine apărate de dreapta democratică). Uniunea Agrară a devenit cea mai importantă formaŃiune politică la nivel naŃional iar liderul ei, Konstantin Päts, cea mai importantă personalitate politică. Reforma agrară a micşorat exodul spre oraş. Urbanizarea a crescut de la 27% (1923) doar la 31% (1934). Statalitatea estoniană a deschis populaŃiei estoniene posibilitatea de a ocupa poziŃiile de la toate nivelurile administraŃiei guvernamentale. Astfel, alături de industrializare, acest fenomen a fost mobilul dezvoltării unei clase de mijloc în zonele urbane. 448 Silviu Miloiu, The Russian minority in Estonia: past and present, Tartu Ülikool.Baltic Studies Program.Estonian Culture, 2001. 449 The integration of non-Estonians..., p. 7 450 R.J. Crampton, op.cit., p. 120. 200
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Partidele politice În 1925 s-a format Partidul Muncitorilor Socialişti Estonieni care reprezenta clasa muncitorească agrară şi urbană. Partidul se afla la aripa stângă a spectrului politic democratic şi urmărea obŃinerea majorităŃii în alegeri şi stabilirea socialismului în mod paşnic 451 . Partidul Laburist era un partid social-democrat, aflat la dreapta Partidului Muncitorilor Socialişti Estonieni. Partidul reprezenta clasa mijlocie-inferioară urbană, ca şi pe cei proaspăt împroprietăriŃi. Partidul urmărea creşterea standardului de viaŃă al acestor categorii sociale. AsociaŃia Proprietarilor reprezenta pătura superioară urbană. Partidul NaŃional Creştin s-a desprins de Partidul NaŃional în 1919. Partidul dorea o mai puternică influenŃă a bisericii şi preceptelor religioase în viaŃa publică. Clasele mijlocii urbană şi rurală erau Ńintele acestei grupări. Aceste ultime patru partide au format, la sfârşitul anului 1931 şi începutul anului 1932, Partidul Centrului NaŃional. Datorită faptului că Partidul NaŃional Creştin făcea parte din dreapta democratică, iar Partidul Laburist din stânga democratică, noua formaŃiune politică nu a fost capabilă să formuleze o ideologie închegată şi nici să coopereze eficient cu dreapta sau cu stânga. Partidul reprezenta mai cu seamă interesele zonelor urbane. Partidul Fermierilor îi reprezenta pe fermierii estonieni care deŃinuseră pământ dinainte de reforma agrară, clasa mijlocie urbană implicată în agricultură şi clasa superioară. AsociaŃia Proprietarilor s-a separat de Partidul Laburist în 1923. AsociaŃia îi reprezenta pe Ńăranii împroprietăriŃi de reforma agrară. Scopul asociaŃiei era acela de a ridica standardul de viaŃă al acestor oameni. Partidul Uniunii Agrare s-a născut în 1931 din fuziunea acestor partide. În mai 1933 alianŃa s-a rupt. Partidele minorităŃilor naŃionale care au avut o activitate în Riigikogu au fost: Partidul Germanilor Baltici, mai târziu Partidul Germano-Suedez, şi AsociaŃia NaŃională Rusă. Partidul Germano-Suedez era un partid care reprezenta straturile urbane şi rurale superioare şi mijlocii ale germanilor baltici şi clasa mijlocie rurală suedeză. AsociaŃia NaŃională Rusă reprezenta o mare varietate de interese, dar majoritatea membrilor săi erau muncitori 452 . Partidul Comunist Estonian a fost format în 1920 şi era doar o secŃie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În ianuarie 1924, ca urmare a activităŃilor de subminare a ordinii de stat în Germania şi Bulgaria, guvernul a început să distrugă celulele comuniste. Partidul a rămas însă activ printre docherii din Tallinn şi minoritatea rusă din apropierea graniŃelor. Încercarea de evadare a câtorva deŃinuŃi comunişti le-a adus acestora un nou proces şi condamnarea. Un lider de sindicat a fost executat la 15 noiembrie. La 1 decembrie 1924 Partidul Comunist Estonian a încercat, cu sprijinul Uniunii Sovietice, un puci cu scopul de a alipi Estonia “republicii proletariatului” 453 . La evenimente au participat 275-280 de comunişti, inclusiv 40-50 451 Georg von Rauch, op.cit., p. 94. 452 Rolf Tenro, The Authoritarian Regimes in Estonia and Lithuania in the inter-war period, Tartu Ülikool.Baltic Studies Program.Baltic History, 2001. 453 Peeter Vares, Olga Zhuryari, op.cit., p . 5. 201
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 199: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?