Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
fost aleasă să fie prima piesă pusă în scenă. În 1864 Jakobson s-a mutat în Petersburg
unde a lucrat ca tutore la familia Dr. Hartmann. Imaginea sa asupra Rusiei este una
romantică: omul rus, considera Jakobson, era foarte inteligent şi tolerant. La începutul
anilor 1870 Jakobson s-a întors definitiv în Estonia şi s-a implicat în ziaristică
publicând pentru “Pärnu Postimees” şi “Eesti Postimees”.
La 6 octombrie 1868 Carl Robert Jakobson a susŃinut la Societatea “Vanemuine”
primul dintre cele “Trei discursuri despre patrie”, intitulat “Vremea luminii,
întunericului şi zorilor poporului estonian”. În acest discurs, Jakobson a plecat de la
ideea că spiritul naŃional este definit de credinŃă, legi şi obiceiuri, artă şi ştiinŃă.
Folosind în mod abil materiale din cronicile germane, Jakobson încearcă să
dovedească că estonienii, în momentul cuceririi, se aflau la un nivel cultural mai
ridicat decât acela al cuceritorilor germani. Decăderea vieŃii spirituale a estonienilor a
fost generată de violenŃa cu care cruciaŃii au distrus civilizaŃia estoniană, fără a
construi nimic în loc, conform interpretării lui Jakobson. Prin urmare, estonienii nu
aveau de ce să simtă ruşine, respect sau complexe de inferioritate faŃă de germani.
Jakobson a accentuat şi rolul limbii în renaşterea naŃională. Cel de-al doilea discurs al
lui Jakobson, susŃinut la 24 iunie 1870 la Societatea “Vanemuine”, este de fapt o
replică la adresa unui discurs al episcopului german dr. Walter în 1864. Dr. Walter
afirmase că “toată Livonia este germană”. Jakobson care realizează în acest discurs şi
o abordare a istoriei literaturii estoniene, considera că Ńarul îi va proteja pe estonieni
şi nu pe germani în acea patrie.
În fapt, de numele SocietăŃii “Vanemuine” de muzică şi compoziŃie, fondată de
Jannsen, se leagă şi un alt eveniment important: desfăşurarea în 1869 a primului
Festival Estonian de Cântece. Acest festival va deveni o tradiŃie şi va da substanŃă
unei părŃi importante a culturii estoniene, folclorul, folclorul folosit în slujba
redeşteptării naŃionale.
În 1867 Jakobson a scris şi “Noul Abecedar” care a fost principalul mijloc de
educaŃie în ciclul primar până în 1906 şi a fost publicat în 15 ediŃii. Jakobson a editat
ziarul “Sakala” (aşa cum se numea Estonia Centrală înaintea cuceririi germane). A
insistat asupra importanŃei reformelor economice şi sociale fără de care progresul
cultural era imposibil. A fost, de asemenea, primul estonian care a îndrăznit să afirme
că, într-o bună zi, Ńara sa ar putea fi liberă. Ilustrativ pentru scriitor, Jakobson
considera că acest lucru se va realiza cu ajutorul Rusiei. La 19 martie 1882 Jakobson
s-a stins din viaŃă 71 . Aproape imediat orientarea sa propusă a fost abandonată dat fiind
începutul politicii de rusificare, politică care, deşi lovea şi în germani, a fost respinsă
de societatea estoniană.
Un caracter feminin interesant, pe care am dori să-l relevăm în această lucrare,
este cel al poetesei Lydia Koidula care este, desigur, important din perspectiva
apetitului poetic feminin estonian care se menŃinea până în ziua de astăzi în Estonia.
71 Loone Ots, Curs de “Literatura estoniană” predat la Universitatea din Tartu în semestrul de primăvară al
anului universitar 2000/2001.
55