Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
dea o lovitură de stat pentru a preveni venirea la putere a Mişcării Populare a<br />
Veteranilor 462 . La 12 martie 1934 Konstantin Päts a introdus Legea marŃială.<br />
Academia Militară, condusă de generalul Laidoner, a luat sub control centrul<br />
Tallinnului. Laidoner a fost numit com<strong>and</strong>ant-şef al armatei. Riigikogu a aprobat<br />
măsurile adoptate de cei doi. 400 de membri ai Mişcării au fost arestaŃi.<br />
Cu ajutorul legii marŃiale, Konstantin Päts a amânat alegerile prezidenŃiale şi<br />
parlamentare, a ordonat închiderea organizaŃiilor Mişcării Populare a Veteranilor şi a<br />
decretat încheierea sesiunii curente a Riigikogu (acest <strong>for</strong> legislativ a fost convocat de<br />
Konstantin Päts în sesiune extraordinară în septembrie 1934; la începutul lunii<br />
octombrie Riigikogu, fără a fi dizolvat, nu a mai fost convocat: a început “Perioada de<br />
Tăcere - vaikiv akastu).<br />
Autoritarismul estonian<br />
Guvernul a încercat ca prin intermediul uniunilor profesionale să câştige<br />
susŃinerea diverselor părŃi ale societăŃii şi să dezvolte economia. În martie 1935 au<br />
fost interzise toate partidele politice. Guvernul a fondat însă propria mişcare politică,<br />
Uniunea Patriotică (Isamaaliit). Uniunea Patriotică a fost organizată într-un mod<br />
asemănător cu Liga Centrală a Veteranilor Războiului Estonian de IndependenŃă (să<br />
ne amintim cum Frontul Renaşterii NaŃionale, ulterior Partidul NaŃiunii, a emulat<br />
multe din principiile organizatorice şi funcŃionale ale Legiunii Arhanghelului Mihail),<br />
fiind puternic centralizat, cu un sistem de com<strong>and</strong>ă de sus în jos. Partidul Fermierilor<br />
i-a împrumutat majoritatea membrilor acestei organizaŃii. Guvernul a fondat mişcări<br />
de tineret, denumite “vulturii tineri” pentru băieŃi şi “Fiicele Căminului” pentru fete.<br />
În toamna anului 1935 guvernul a creat Serviciul de Propag<strong>and</strong>ă de Stat. ca un<br />
departament de cenzură. Guvernul a publicat şi propriul ziar intitulat “Estonia Nouă”<br />
(Uus Eesti).<br />
OpoziŃia la adresa acestui guvern era alcătuită mai cu seamă din foştii lideri ai<br />
Ligii Centrale a Veteranilor Războiului Estonian de IndependenŃă şi Partidului<br />
NaŃional de Centru. Liderii Ligii au început să fie judecaŃi începând din iunie 1935. În<br />
mai 1936 câŃiva veterani au fost condamnaŃi sub acuzaŃia discutabilă de a fi plănuit un<br />
puci. Socialiştii nu i s-au opus lui Konstantin Päts deoarece au privit regimul său ca<br />
fiind un fenomen trecător, mai puŃin periculos decât o dominaŃie a lui Sirk. Iar<br />
preşedintele era conştient că i-a salvat pe socialişti prin acŃiunea sa. Foştii lideri ai<br />
Partidului Muncitorilor Socialişti Estonieni au fost atraşi în guvern. Sindicatele şi<br />
organizaŃiile studenŃeşti au rămas însă desfiinŃate.<br />
Noua ConstituŃie din 1937/1938<br />
Un referendum desfăşurat în februarie 1936 a acceptat propunerea regimului Päts<br />
de a alege o adunare bicamerală pentru a realiza o nouă ConstituŃie. Campania<br />
împotriva iniŃiativei guvernamentale a fost interzisă. Päts dorea astfel să creeze un<br />
462<br />
Extrema dreaptă estoniană este descrisă de Andreas Kasekamp în lucrarea Radical Right in Interwar<br />
Estonia, London, New York, 2000; vezi şi Andreas Kasekamp, Radical Right-Wing Movements in the North-<br />
East <strong>Baltic</strong>, “Journal of Contemporary History”, no. 4, 1999.<br />
205