Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu 19. Sunila 2. Partidul NaŃional 21.3.1931 - 14.12.1932 Progresist 635 majoritar 20. Kivimäki Partidul NaŃional 14.12.1932 - 7.10.1936 Progresist 1394 minoritar 21. Kallio 4. Liga Agrară 7.10.1936 - 12.3.1937 157 minoritar 22. Cajander 3. Partidul NaŃional 12.3.1937 - 1.12.1939 Progresist 995 majoritar ViaŃa politică finlandeză în perioada interbelică Guvernul Castrén a adus în discuŃie un nou proiect de constituŃie republicană. Proiectul a lansat o dezbatere aprinsă dintre dreapta, care gândea un sistem în care preşedintele era dominant, şi stânga, care dorea să fie acordate puteri extinse parlamentului. Comitetul ConstituŃional al Eduskuntei a lansat propunerea ca preşedintele să fie ales de electori şi să aibă puteri largi. La 21 iunie 1919 Eduskunta a aprobat cu 165 de voturi pentru şi 22 împotrivă o nouă ConstituŃie republicană. Ratificarea acesteia a fost însă problematică deoarece dreapta finlandeză susŃinea încă ideea unei lovituri de stat 494 . PersonalităŃi de marcă ale Partidului CoaliŃie, precum Paasikivi şi Ingman, s-au opus însă planului. Promisiunile Marii Britanii şi ale FranŃei rămâneau vagi. Prin urmare, Mannerheim a ratificat constituŃia pe data de 17 iulie 1919 495 . Activiştii au ocupat un loc de onoare în istoria Finlandei ca o mişcare de eliberare naŃională radicală. Se pot distinge două stagii în istoria activismului: primul a început odată cu fondarea unui partid al rezistenŃei active în 1901, şi a atins faza cea mai intensă odată cu asasinarea lui Bobrikov în 1904. Ea s-a sfârşit 494 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 129. 495 The Memoirs of Marshal Mannerheim..., p. 224. 228 Partidele politice finlandeze în funcŃie de fotoliile ministeriale deŃinute în perioada septembrie 1944 - 1999 5% 3% 7% 19% 31% 7% 28% Partidul Poporului Suedez P.S.D. Partidul Agrar Partidul CoaliŃiei Partidul Progresist L.D.P.F. ExperŃi
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece prin abolirea în 1906 a aripii politice a mişcării, Voimaliitto, organizaŃie sportivă care urmărea crearea unei miliŃii civile armate; al doilea cuprinde crearea Jägerilor şi victoria înregistrată în războiul civil din primăvara anului 1918. În momentul în care Finlanda a devenit stat monarhic, visele activiştilor păreau a se fi realizat. Înfrângerea Germaniei în război a transformat activiştii într-o o forŃă politică marginală. În decembrie 1918 conducerea activiştilor a organizat o forŃă militară secretă, denumită Centru, pentru a proteja Finlanda albă împotriva Rusiei roşii, a ajuta naŃiunile înrudite finlandezilor şi a menŃine ordinea socială împotriva unei revoluŃii de stânga; al treilea stagiu, care a durat până în 1922, a deviat de la interpretarea ortodoxă a istoriei Finlandei, şi a putut fi caracterizat drept revoluŃionar. AmeninŃări cu privire la o lovitură de stat au existat între anii 1919-1921 şi 1929- 1932. În primul interval, opoziŃia unor personalităŃi din conducerea Partidului CoaliŃiei, precum Svinhufvud, Paasikivi sau Ingman, avocaŃi ai căii legale, au făcut din această alternativă una neviabilă. Activiştii ar fi dorit să-l facă pe Mannerheim comandant al Gărzii Civile, pe care să o transforme într-o armată personală a sa. După 1922 activiştii şi-au făcut simŃită prezenŃa în cadrul mai multor organizaŃii de dreapta precum Societatea Academică Kareliană 496 , Liga IndependenŃei, Liga ProtecŃiei Finlandeze 497 , Liga Veteranilor Războiului Civil, Suomen Lukko, Mişcarea Lapua şi Mişcarea Patriotică Populară 498 . Primul preşedinte al Finlandei a fost ales de Eduskunta, convocată în acest scop la jumătatea lunii iulie 1919. CandidaŃii cu cele mai mari şanse de a fi aleşi au fost Mannerheim şi K.F. Ståhlberg, preşedintele curŃii supreme administrative. Mannerheim era susŃinut de dreapta. Social-democraŃii s-au opus însă alegerii sale şi l-au susŃinut pe contracandidatul acestuia. Agrarienii lui Santeri Alkio, de asemenea, au decis să-l susŃină pe Ståhlberg, care pe data de 25 iulie a devenit, cu 143 de voturi pentru şi 50 împotrivă, primul preşedinte al Finlandei. Primul preşedinte al Finlandei i-a solicitat lui Mannerheim să ocupe poziŃia de comandant-şef al armatei. Generalul a pus însă condiŃii inacceptabile în vederea însuşirii acestei responsabilităŃi 499 . Pierzând alegerile prezidenŃiale, Mannerheim a plecat la Londra şi Paris pentru a convinge Puterile Occidentale să întreprindă o expediŃie militară împotriva St. Petersburgului. La începutul lunii noiembrie 1919, generalul a publicat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Ståhlberg, în care insista că soarta St. Petersburgului era în mâna Finlandei. El insista asupra faptului că dacă trupele albe din jurul fostei capitale imperiale erau înfrânte, atunci Finlanda va fi responsabilă în faŃa Europei pentru aceasta. Ståhlberg a condamnat întreaga propunere drept aventurism. 496 Fondată în 1922, după expediŃia lipsită de succes din Karelia Răsăriteană. Era o organizaŃie naŃionalistă, antimarxistă şi antiparlamentară, Lauri Karvonen, From White..., p. 19. 497 Liga ProtecŃiei Finlandeze, fondată în ianuarie 1923 pentru a apăra Finlanda Albă, adresa o chemare tuturor finlandezilor patrioŃi pentru a se alătura activităŃilor sale anticomuniste. Primii semnatari ai acestei declaraŃii au fost Mannerheim şi Svinhufvud. 498 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 133-134. 499 Mannerheim ar fi dorit de fapt ca el să dicteze politica guvernului, J.E.O. Screen, op.cit., p. 71. 229
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 227: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?