Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
Partidele politice<br />
În 1925 s-a <strong>for</strong>mat Partidul Muncitorilor Socialişti Estonieni care reprezenta clasa<br />
muncitorească agrară şi urbană. Partidul se afla la aripa stângă a spectrului politic<br />
democratic şi urmărea obŃinerea majorităŃii în alegeri şi stabilirea socialismului în<br />
mod paşnic 451 .<br />
Partidul Laburist era un partid social-democrat, aflat la dreapta Partidului<br />
Muncitorilor Socialişti Estonieni. Partidul reprezenta clasa mijlocie-inferioară urbană,<br />
ca şi pe cei proaspăt împroprietăriŃi. Partidul urmărea creşterea st<strong>and</strong>ardului de viaŃă<br />
al acestor categorii sociale. AsociaŃia Proprietarilor reprezenta pătura superioară<br />
urbană. Partidul NaŃional Creştin s-a desprins de Partidul NaŃional în 1919. Partidul<br />
dorea o mai puternică influenŃă a bisericii şi preceptelor religioase în viaŃa publică.<br />
Clasele mijlocii urbană şi rurală erau Ńintele acestei grupări. Aceste ultime patru<br />
partide au <strong>for</strong>mat, la sfârşitul anului 1931 şi începutul anului 1932, Partidul Centrului<br />
NaŃional. Datorită faptului că Partidul NaŃional Creştin făcea parte din dreapta<br />
democratică, iar Partidul Laburist din stânga democratică, noua <strong>for</strong>maŃiune politică nu<br />
a fost capabilă să <strong>for</strong>muleze o ideologie închegată şi nici să coopereze eficient cu<br />
dreapta sau cu stânga. Partidul reprezenta mai cu seamă interesele zonelor urbane.<br />
Partidul Fermierilor îi reprezenta pe fermierii estonieni care deŃinuseră pământ<br />
dinainte de re<strong>for</strong>ma agrară, clasa mijlocie urbană implicată în agricultură şi clasa<br />
superioară. AsociaŃia Proprietarilor s-a separat de Partidul Laburist în 1923. AsociaŃia<br />
îi reprezenta pe Ńăranii împroprietăriŃi de re<strong>for</strong>ma agrară. Scopul asociaŃiei era acela<br />
de a ridica st<strong>and</strong>ardul de viaŃă al acestor oameni. Partidul Uniunii Agrare s-a născut în<br />
1931 din fuziunea acestor partide. În mai 1933 alianŃa s-a rupt.<br />
Partidele minorităŃilor naŃionale care au avut o activitate în Riigikogu au fost:<br />
Partidul Germanilor <strong>Baltic</strong>i, mai târziu Partidul Germano-Suedez, şi AsociaŃia<br />
NaŃională Rusă. Partidul Germano-Suedez era un partid care reprezenta straturile<br />
urbane şi rurale superioare şi mijlocii ale germanilor baltici şi clasa mijlocie rurală<br />
suedeză. AsociaŃia NaŃională Rusă reprezenta o mare varietate de interese, dar<br />
majoritatea membrilor săi erau muncitori 452 .<br />
Partidul Comunist Estonian a fost <strong>for</strong>mat în 1920 şi era doar o secŃie a Partidului<br />
Comunist al Uniunii Sovietice. În ianuarie 1924, ca urmare a activităŃilor de<br />
subminare a ordinii de stat în Germania şi Bulgaria, guvernul a început să distrugă<br />
celulele comuniste. Partidul a rămas însă activ printre docherii din Tallinn şi<br />
minoritatea rusă din apropierea graniŃelor. Încercarea de evadare a câtorva deŃinuŃi<br />
comunişti le-a adus acestora un nou proces şi condamnarea. Un lider de sindicat a fost<br />
executat la 15 noiembrie. La 1 decembrie 1924 Partidul Comunist Estonian a încercat,<br />
cu sprijinul Uniunii Sovietice, un puci cu scopul de a alipi Estonia “republicii<br />
proletariatului” 453 . La evenimente au participat 275-280 de comunişti, inclusiv 40-50<br />
451<br />
Georg von Rauch, op.cit., p. 94.<br />
452<br />
Rolf Tenro, <strong>The</strong> Authoritarian Regimes in Estonia <strong>and</strong> Lithuania in the inter-war period, Tartu<br />
Ülikool.<strong>Baltic</strong> Studies Program.<strong>Baltic</strong> History, 2001.<br />
453<br />
Peeter Vares, Olga Zhuryari, op.cit., p . 5.<br />
201