Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
confrunte în faŃa magazinului Stockmann şi au evitat numai cu greu o vărsare de
sânge.
După ce greva a luat sfârşit, între categoriile sociale finlandeze s-a ajuns la un
consens în privinŃa abolirii sistemului de stări şi înlocuirii acestuia cu o adunare
aleasă pe baza votului universal şi egal. S-a convenit ca Dieta să legifereze o nouă
lege parlamentară care să codifice aceste schimbări. PrinŃul Obolensky a numit un
Senat constituŃionalist avându-l în frunte pe Leo Mechelin, care conŃinea şi un
membru al P.S.D.
Greva a obligat autorităŃile să facă concesii Finlandei. Ca urmare a Manifestului
din 4 noiembrie, aplicarea Manifestului din februarie a fost temporar suspendată, iar
legea conscripŃiei anulată împreună cu decretele elaborate după Manifestul din
februarie: decretul puterilor dictatoriale din 1903, decretul care sporea autoritatea
jandarmeriei, precum şi schimbarea raportului de putere dintre guvernatorul general,
Senat şi guvernatori operată de Bobrikov şi von Plehwe. OrdonanŃa cu privire la
utilizarea limbii ruse a fost adaptată noilor circumstanŃe în urma decretului din 1906.
Manifestul din noiembrie cerea Senatului să propună o nouă lege parlamentară care să
conducă la legiferarea votului universal şi egal precum şi a unei legi care să dea
Dietei puteri constituŃionale de a investiga legalitatea acŃiunilor guvernamentale şi de
a asigura menŃinerea libertăŃilor civice. Senatul era instruit să emită o declaraŃie care
să anunŃe sfârşitul cenzurii 137 .
Reforma sistemului parlamentar, efectuată în primăvara anului 1906, a fost cea
mai radicală din întreaga Europă. S-a trecut direct de la o dietă cvadricamerală la un
parlament unicameral bazat pe votul universal liber şi egal. Pentru prima oară în
Europa, şi a doua oară după Noua Zeelandă, femeilor li s-a permis să aleagă şi să fie
alese. Numărul alegătorilor a crescut de zece ori 138 . Pentru a compensa oarecum
această transformare bruscă, actul parlamentar cerea existenŃa unor majorităŃi
calificate în privinŃa legilor importante: modificările constituŃionale aveau nevoie de o
majoritate calificată de cinci şesimi pentru a fi declarate urgente şi adoptate în timpul
unui singur parlament. Guvernul rus a avut grijă ca noile măsuri legislative să nu
altereze balanŃa de putere dintre Ńar şi legislativul finlandez şi să nu lovească în
interesele ruşilor din Finlanda. Senatul rămânea în continuare responsabil din punct
de vedere politic în faŃa Ńarului.
Această reformă a obligat partidele embrionare să se modernizeze şi să treacă de
la statutul de cluburi create în jurul unor ziare la acela de organizaŃii capabile să
capteze atenŃia electoratului şi să fie votate. Suedezii au format Partidul Poporului
Suedez. În 1907 a fost creat Partidul Agrar care avea să se bucure de longevitate şi
credibilitate pe scena politică finlandeză. Finlandezii Bătrâni şi cei Tineri au rămas
separaŃi 139 .
137
Ibidem, p. 115-116, document 72.
138
Matti Klinge, A Brief..., p. 107.
139
În cadrul programului Partidului RezistenŃei Active a fost fixat scopul obŃinerii independenŃei politice a
Finlandei “cu o constituŃie republicană şi totalmente democratică”, D.G. Kirby (editor), Finland ..., p. 121-
122, document 76.
87