Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Regiunea baltică este situată în zona de interferenŃă dintre est şi vest 396 . PoziŃia
strategică a regiunii i-a creat un profil internaŃional distinct. Dar, în acelaşi timp, a
aşezat-o în sfera marii politici, ceea ce nu a fost întotdeauna de bun augur. De altfel,
încă din timpul ConferinŃei de Pace de la Versailles, premierul francez Georges
Clemenceau declarase, pe data de 23 decembrie 1919, că pentru a preveni năvălirea
bolşevicilor peste lumea civilizată, aceştia vor fi înconjuraŃi „cu un gard de sârmă
ghimpată” 397 . Nu se poate susŃine însă, în nici un caz, că, dacă apariŃia pe arena
mondială a acestor noi state din centrul, nord-estul şi sud-estul Europei, a favorizat
planurile unor mari puteri de a menŃine stabilitatea acestei zone 398 , ele au fost creaŃii
ale unor mari puteri. După cum remarca Frederic Nanu, aceste state erau pur şi simplu
situate pe frontiera de vest a Rusiei. Ele ar fi încetat să mai fie o barieră în calea
expansiunii sovietice numai sinucigându-se. Politica privind cordonul sanitar, observa
diplomatul român, însemna că FranŃa nu putea furniza trupe pentru a stopa avansul
bolşevic şi că această sarcină trebuiau să o îndeplinească statele est-europene 399 .
Interesul marilor puteri pentru regiunea baltică a devenit tot mai cert pe măsura
înstăpânirii regimului bolşevic la putere în Rusia. După cum afirma Herbert A. Grant
Watson, fost trimis al Foreign Office-ului în Letonia în anii construcŃiei sale statale,
Marea Britanie a fost prima putere occidentală care a arătat un interes practic faŃă de
lupta pentru independenŃă a naŃiunilor baltice 400 şi a trimis în zonă o misiune politică
şi flota britanică 401 . Nici Parisul nu a considerat că se poate dezinteresa complet de
396
Ca şi România, de altfel. România a desfăşurat relaŃii diplomatice cu łările baltice. La 2 iunie 1922 a
fost înfiinŃată LegaŃia Letoniei în România, cu sediul la Varşovia, Silviu Miloiu, România şi łările Baltice în
perioada interbelică, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2003, p. 69. La 21 martie 1924, printr-un decret regal,
ministrul României la Varşovia, Alexandru Florescu, era numit, cu începere de la 1 aprilie 1924, în calitatea
de ministru al României în Estonia şi Letonia, Ibidem, p. 77. LegaŃia României la Riga a fost înfiinŃată la
propunerea lui Nicolae Titulescu la 1 ianuarie 1928, Ibidem, p. 82. La 21 ianuarie 1921 a fost înfiinŃată
LegaŃia Estoniei în România, cu sediul la Varşovia, Ibidem, p. 94. Din 1935 a funcŃionat o LegaŃie a
României la Tallinn, Ibidem, p. 109. La 21 august 1924 a fost înfiinŃată LegaŃia Lituaniei în România, cu
sediul la Praga, Ibidem, p. 113. La 1 decembrie 1935 era înfiinŃată LegaŃia României în Lituania, cu sediul la
Riga, Ibidem, p. 115.
397
În realitate, chiar şi în 1920 interesul FranŃei continua să fie îndreptat mai cu seamă înspre crearea unei
bariere orientale, cordonul sanitar având doar sarcina de a susŃine şi completa bariera, Kalervo Hovi, Alliance
de revers..., p. 20.
398
Britanicii îşi îndreptaseră atenŃia asupra acestei regiuni tocmai datorită chestiunilor rusă şi germană.
Germanii priveau łările baltice ca pe o punte de influenŃă politică şi economică în Rusia; Marea Britanie se
uita la aceste state ca înspre o zonă de separare a Germaniei de Rusia şi o punte pentru comerŃul anglo-rus,
Esa Sundbäck, Finland in British Baltic Policy. British political and economic interests regarding Finland in
the Aftermath of the First World War, 1918-1925, The Finnish Academy of Scince and Letters, Saarijärvi,
2001, p. 12.
399
Frederic C. Nanu, Politica externă a României 1918-1933, Institutul European, Iaşi, 1993 (ediŃie Valeriu
Florin Dobrinescu, Ion Pătroiu), p. 86.
400
După semnarea Tratatului de la Tartu cu Uniunea Sovietică, la 25 februarie 1920 LegaŃia estoniană la
Londra se adresa Marea Britanii pentru a obŃine recunoaşterea de jure din partea guvernului MajestăŃii Sale,
punctând la dezavantajele pe care le crea această nerecunoaştere, vezi B.D.F.A., vol. 59, Scandinavia and
Baltic States, January 1919 - December 1922, document 16 (LegaŃia Estoniei către Foreign Office, 25
februarie 1920). La 9 aprilie chestiunea recunoaşterii de jure a łărilor Baltice a fost deja luată în considerare
de Foreign Office, vezi Ibidem, p. 39-41 (document 21, Memorandum semnat J.D. Gregory).
401
Herbert A. Grant Watson, The Latvian Republic. The Struggle for Freedom, George Allen&Unwin Ltd.,
London, 1965, p. 39.
188