Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
MinorităŃile etnice în łările baltice<br />
łările baltice, ca şi restul Europei Răsăritene, nu erau lipsite de existenŃa unor<br />
importante minorităŃi etnice. Estonia era Ńara cea mai omogenă etnic, cu 88%<br />
estonieni, 8,2% ruşi, 1,5% germani 381 , 0,7% sudezi şi 0,4% evrei. Lituanienii<br />
reprezentau 84% din totalul populaŃiei Ńării lor, minorităŃile cele mai reprezentative<br />
fiind constituite de evrei 8% 382 , polonezi 3,3%, ruşi 2,5%, germani 1,4%. Aceasta,<br />
bineînŃeles, în condiŃiile absenŃei Vilnei (Vilniusul este supranumit Ierusalimul<br />
nordului), cu populaŃia sa evreiască numeroasă, din teritoriul lituanian. łara care era<br />
cea mai eterogenă din punct de vedere etnic era Letonia. Riga, capitala acestui stat, în<br />
acelaşi timp o adevărată metropolă baltică, un oraş cosmopolit, contribuia în mod<br />
semnificativ la această situaŃie. Alături de cei 73% letoni, în acest stat mai vieŃuia o<br />
minoritate însemnată de ruşi (12%), 5% evrei, 3,5% germani, 3% polonezi.<br />
Trebuie afirmat de la început că, deşi îngrijorate de viitorul lor ca naŃiune şi stat,<br />
situate la interferenŃa unor naŃiuni mult mai mari şi mai puternice, nici unul dintre<br />
aceste state nu a desfăşurat vreo acŃiune sistematică de deznaŃionalizare a<br />
minorităŃilor 383 . Au existat, desigur, anumite încălcări ale drepturilor minoritarilor şi<br />
s-a încercat o cât mai bună integrarea a acestora în viaŃa statelor respective în vederea<br />
diminuării potenŃialului lor revizionist.<br />
Minoritatea rusă din Estonia şi Letonia, care locuia predominant în comunităŃi<br />
închise situate în apropierea graniŃelor de răsărit ale acestor Ńări, juca un rol mai puŃin<br />
important în viaŃa politico-socială. PopulaŃii ruse se aşezaseră în Estonia după<br />
re<strong>for</strong>ma religioasă rusă a patriarhului Nikon din secolul al XVII-lea. Pentru a scăpa de<br />
opresiunea Ńaristă, susŃinătorii vechilor tradiŃii ortodoxe s-au aşezat în vecinătatea<br />
Lacului Peipsi, aşa după cum aceştia, cunoscuŃi sub numele de lipoveni, s-au stabilit<br />
şi în regiunea Deltei Dunării. Urcarea pe tron a Ńarului Alex<strong>and</strong>ru al III-lea adusese cu<br />
sine încercarea de întărire a statului accentuând identitatea religioasă a Rusiei, ideea<br />
de patriotism, dragoste de Ńar şi utilizând arma rusificării. Alex<strong>and</strong>ru al III-lea fusese<br />
primul Ńar care nu confirmase nici privilegiile nobilimii baltice 384 . Din 1887 limba<br />
rusă devenise obligatorie în toate şcolile estoniene, iar din 1893 avusese loc<br />
rusificarea UniversităŃii din Tartu, localitate redenumită Yuriev. Ducele Şakovskoi<br />
ordonase construirea de biserici ortodoxe peste tot în Estonia. Aşa, de pildă, luase<br />
naştere proiectul superbei biserici ortodoxe care se înalŃă astăzi pe Toompea, în<br />
Tallinn, lângă fostul sediu al guvernatorului-general. În ciuda acestor momente<br />
381<br />
18.319 în 1922, Georg von Rauch, <strong>The</strong> <strong>Baltic</strong> States: the years of independence. Estonia, Latvia,<br />
Lithuania 1917-1940, Hurst, Londra, 1995, p. 83.<br />
382<br />
Nu mai puŃin de 153.743 de evrei locuiau în Lituania. Până în 1924 a existat în Lituania un minister pentru<br />
afaceri evreieşti, Ibidem, p. 84-85.<br />
383<br />
Gustav Ränk, într-o lucrare foarte interesantă despre cultura estoniană, consideră că Estonia poate servi ca<br />
un exemplu excelent în privinŃa schimburilor culturale dintre diferitele naŃionalităŃi care o locuiesc: suedezi,<br />
ruşi, germani baltici, vezi Gustav Ränk, Old Estonia. <strong>The</strong> People <strong>and</strong> culture, Indiana University,<br />
Bloomington, 1976, p.12. Desigur, experienŃa mai recentă arată că au existat şi zone de conflict între<br />
naŃionalităŃile care locuiesc în Estonia, dar tradiŃia rezolvării paşnice a disputelor s-a menŃinut.<br />
384<br />
Tõnu Tannberg, Ain Mäesalu, Tõnis Lukas, Mati Laur, Ago Pajur, History of..., p. 180.<br />
185