Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
serie de tratate interscandinave 350 . În septembrie 1927 Nansen a reluat la Geneva
proiectul arbitrajului şi, în 1928, a fost aprobat Actul General de Rezolvare Paşnică a
Disputelor InternaŃionale (aprobat de guvernele Norvegiei, Danemarcei şi Finlandei,
dar nu de către marile puteri). Scandinavii au insistat şi asupra ideii dezarmării pe
care statele lor au şi transpus-o în practică 351 .
Danemarca
Începutul Marelui Război a determinat în Danemarca o accelerare a discuŃiilor
asupra constituŃiei. În iunie 1915 a fost adoptată noua constituŃie. Cele mai importante
schimbări în textul noii constituŃii erau legate de introducerea sufragiului universal de
la vârsta de 25 de ani la alegerile pentru Folketing (Camera Populară) şi o schimbare
însemnată în compoziŃia Landstingului (Camera Landurilor): trei sferturi dintre
membrii acesteia urmau să fie aleşi prin vot indirect, de către votanŃii Folketingului,
de la vârsta de 35 de ani în sus, iar celălalt sfert chiar de către Landsting. Durata
mandatului legal al Folketingului urma să fie de trei ani, în vreme ce jumătate dintre
membrii Landstingului erau înlocuiŃi la fiecare patru ani. Primele alegeri desfăşurate
conform noului sistem, Ńinute în 1918, au dat câştig de cauză guvernului radical
condus de Zahle.
Pentru că deja am pomenit de chestiunea Schleswigului de Nord, aceasta a
revenit în actualitate în timpul Primului Război Mondial. Atunci, tratamentul
discriminatoriu pe care Germania l-a aplicat danezilor din această regiune, a cunoscut
un moment mai delicat prin interzicerea comunicării în limba maternă a conscrişilor
de origine daneză din armata germană. Unii soldaŃi danezi au reuşit să treacă frontiera
în Danemarca pentru a scăpa de acest tratament discriminatoriu. Politicieni favorabili
Danemarcei, din rândul acestei minorităŃi, au fost arestaŃi pentru diferite perioade de
timp şi eliberaŃi numai dacă se angajau să nu mai promoveze cauza daneză.
Colapsul Germaniei, în condiŃiile în care noua lume urma a se construi pe baza a
noi principii politico-juridice, exprimate prin “Cele paisprezece puncte” ale
preşedintelui Wilson, au alimentat în Schleswigul de Nord dorinŃa de reunificare cu
Danemarca. În Danemarca majoritatea opiniei publice şi a membrilor guvernului
considerau că frontiera trebuia revizuită potrivit cu dorinŃele populaŃiei localnice, prin
intermediul unui referendum. Problema mai delicată era aceea că oraşul Flensburg,
cea mai mare localitate urbană din Schleswigul central, odată centrul naŃionalismului
romantic danez, urma a fi pierdut dacă avea loc un referendum. Localitatea fusese
supusă unui intens proces de germanizare timp de o jumătate de secol. Prin urmare, în
Danemarca s-a născut un curent de opinie publică care viza anexarea acestui oraş.
NaŃionaliştii considerau chiar normal ca întreg ducatul Schleswigului să revină
Danemarcei. După o amplă dezbatere în Rigsdag, s-a convenit ca pretenŃiile
350 Unul dintre susŃinătorii acestui protocol a fost suedezul Östen Undén, L. Torbjörn Norman, A Foreign
Policy other than the old neutrality - Aspects of Swedish foreign policy after the First World War, în John
Hiden, Aleksander Loit, The Baltic in International Relations between the two world wars, Symposium
organized by the Center for Baltic Studies, November 11-13, 1986, University of Stockholm, 1988, p. 248.
351 Ibidem, p. 342-343.
168