Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
remarcă, de altfel, că până şi conŃinutul noŃiunii de Europa rămâne “aluziv” după
sfârşitul Războiului Rece. O situaŃie similară traversează şi regiunea din nordul
bătrânului continent. Pe de o parte, s-a născut conceptul de “noua Europă Nordică” 3 ,
care tinde să încorporeze Europei Nordice tradiŃionale łările baltice şi arii din nordul
Rusiei, Poloniei şi Germaniei precum şi Kaliningradul. Pe de altă parte, conceptul de
lume baltică tinde să fie tot mai inclusiv, multe din Ńările Europei Nordice, inclusiv
state scandinave, acceptând un loc în acest club.
Pe undeva, titlul ales pentru această lucrare este ca o portiŃă de scăpare pentru
autor. Este extrem de dificil să separi cele două noŃiuni - baltic şi nordic - în perioada
postcomunistă. Înainte de 1989 accepŃiunea termenului de om baltic, popor baltic te
ducea automat cu gândul la cele trei state ocupate de sovietici la 1940 şi 1944:
Estonia, Letonia şi Lituania. După 1989 au reapărut (din fericire) întrebări identitare
care păruseră a fi de apanajul perioadei interbelice. Cazul Finlandei, de pildă, nu ajută
la lămurirea problemelor, ci mai degrabă le complică. Considerat un stat baltic până
la 1922, după înlocuirea ministrului său de externe, Rudolf Holsti, începe să-şi
revendice un loc în Europa Nordică. Estonia a avut şi are dileme identitare similare. A
împărtăşit aceeaşi soartă cu Letonia de la începutul Evului Mediu şi cu Lituania după
ocupaŃia sovietică. În perioada interbelică a încheiat chiar o alianŃă cu celelalte state
baltice. Dar, încă din 1917, unul dintre cei mai importanŃi oameni politici estonieni,
Jaan Tõnisson, a propus un viitor Ńării sale alături de Scandinavia. Clubul scandinav
nu a acceptat Estonia ca partener în perioada interbelică. Abia treptat a acceptat
Finlanda. Practic, s-ar putea spune că denominaŃia de Scandinavia este mult mai
limpede şi mai statică, cuprinzând naŃiunile islandeză, norvegiană, faroeză, suedeză,
daneză. În momentul în care Finlanda 4 s-a alăturat Scandinaviei, s-a creat Europa
Nordică. ApariŃia unei reŃele de centre de studii baltice 5 şi nordice, care adesea
funcŃionează în cadrul aceleiaşi universităŃi, este în măsură astăzi să creeze confuzie
celui care doreşte neapărat să facă o separaŃie strictă între Europa Nordică şi cea
Baltică. Şi foarte probabil că cei doi termeni nu sunt complementari, ci înŃelesurile şi
influenŃa lor în istoria şi cultura naŃiunilor dimprejurul Mării Baltice se întrepătrund.
Această confuzie terminologică este sporită de folosirea denominaŃiilor de lumea
baltică şi łările baltice (cu majuscule, primul termen cu majusculă, al doilea cu literă
mică sau ambele cu litere mici). Pentru scopul acestei lucrări vom considera că
denominaŃiile łările baltice şi naŃiunile baltice se referă strict la Estonia, Letonia şi
Lituania. Termenul de Europa Baltică este însă mult mai complex şi accepŃiunea sa
3
Ibidem, p. 1.
4
Finlanda a fost adusă “acasă” publicului român de George Radu, Finlanda la noi acasă, Ed. Ara, Bucureşti,
1993.
5
În cadrul a două dintre acestea, la Universitatea din Tartu şi la Universitatea din Turku, am avut privilegiul
să studiez şi cercetez între anii 2001 şi 2003.
8