Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Aceasta a condus treptat la o îndepărtare a Finlandei de St. Petersburg şi la o
apropiere a acesteia de Europa Occidentală din punct de vedere economic, politic,
cultural, atitudinal. De altfel, chiar Europa Occidentală a devenit mai interesată de
Finlanda, ca şi de naŃiunile baltice. În planurile de pace ale Londrei, nepromovate însă
de Paris, era prevăzută separarea de către Rusia a Poloniei, naŃiunilor baltice,
Finlandei, Caucazului şi Crimeii. Articolul 33 din tratatul de pace de la Paris (30
martie 1856) prevedea ca Insulele Åland să fie demilitarizate 113 . Tratatul a
transformat în mod semnificativ raportul de forŃe european şi, în regiunea baltică, a
contribuit marcant la procesul de construcŃie naŃională. Impactul scandinavismului s-a
manifestat prin aceea că, după Războiul Crimeii, în Finlanda s-a născut ideea de
neutralitate. În 1863 ziarul liberal “Helsingfors Dagblad” a afirmat în mod public că
Finlanda trebuia să devină o Ńară neutră. Pe de altă parte, însă, au existat şi oponenŃi ai
panscandinavismului, cel mai celebru dintre aceştia fiind însuşi patriarhul naŃiunii
finlandeze, Snellman 114 .
łarul Alexandru al II-lea a fost caracterizat ca fiind liberal datorită emancipării
iobagilor şi constituŃionalist deoarece a convocat Dieta finlandeză şi a ratificat actul
guvernând funcŃionarea acesteia în 1869. În Finlanda, în PiaŃa Senatului din Helsinki
a fost ridicată o statuie a sa, care este încă unul dintre punctele de atracŃie ale oraşului.
IntenŃia lui Alexandru al II-lea a fost însă de a integra şi armoniza provinciile de la
graniŃa de vest a imperiului. În 1857 a fost reorganizată jandarmeria care a primit şi
sarcina de a monitoriza starea opiniei publice. În timpul vizitei Ńarului la Senat, în
martie 1856, a fost lansat un program de reformă economică. Responsabilitatea
pentru implementarea acestuia a fost investită în von Haartman şi în guvernatorul
general von Berg, figurile dominante ale începutului domniei lui Alexandru în
Finlanda. Principalele elemente constitutive ale programului economic se bazau pe
intensificarea comerŃului pe uscat şi pe mare. Reformele au avut ca efect relansarea
industriei şi comerŃului exterior ale Finlandei. Exportul de lemn, cherestea şi hârtie au
dat un obol deosebit acestei renaşteri economice a Finlandei. În acest fel, perioada
care a urmat anilor 1860, până la Primul Război Mondial, s-a caracterizat prin
creştere economică şi industrializare. Între 1861 şi 1910 comerŃul exterior al marelui
ducat a crescut cu 660%. Cel mai mare progres s-a înregistrat în domeniile industrial,
comercial şi comunicaŃii.
La deschiderea Dietei, în vara anului 1863, a fost organizată în Helsinki o mare
paradă militară. Din 1864 guvernatorul general al Finlandei a devenit comandantul
şef al districtului militar finlandez. În ciuda imaginii sale liberale, Alexandru al II-lea
a rămas un autocrat şi a accentuat în discursurile sale ideea că Finlanda aparŃine
familiei de naŃiuni guvernate de Ńarul Rusiei. În 1857 a fost recreat Comitetul pentru
Afaceri Finlandeze. Comitetul a devenit un forum de conciliere a intereselor Rusiei şi
Finlandei şi de rezolvare a diferendele de opinie dintre ministrul secretar de stat şi
guvernatorul general. Din anii 1880 importanŃa acestui for a scăzut din nou.
113 Nicolae Ciachir, Gheorghe Bercan, DiplomaŃia europeană în epoca modernă, Ed. ŞtiinŃifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 333-335.
114 Eino Jutikkala, Kauko Pirinen, op.cit., p. 186.
78