Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu sunt aplicate efectiv doar în Komimu şi Mariel 18 . În ciuda unor progrese în privinŃa respectării drepturilor acestor populaŃii, cei câŃiva cetăŃeni ruşi din Mariel pe care i-am întâlnit în timpul studiilor efectuate la Universitatea din Turku, Finlanda, erau nemulŃumiŃi de faptul că conducerea republicii lor era asigurată de naŃiunea dominantă, cea rusă. Ca o reminiscenŃă a naŃionalismului şi omogenizării din perioada sovietică, cei mai mulŃi dintre aceşti marii dialogau între ei în limba rusă, deşi uneori foloseau şi limba mari. Ca şi în cazul karelienilor, şi populaŃia mari vorbeşte o limbă destul de apropiată de finlandeză. Impresiile mele din analiza comparativă sumară pe care am efectuat-o asupra limbii finlandeze şi celei mari arată că între cele două limbi există o asemănare cam între limba română şi portugheză, dacă nu chiar mai îndepărtată. Kareliana este mult mai apropiată de finlandeză decât mari, aşa încât finlandezii o privesc ca pe un dialect al limbii finlandeze. Există câteva asemănări între limbile samoiede şi cele fino-ugrice, sau între limbile finice şi cele ugrice (hanti, mansi şi maghiara). Următorul tabel va arăta câteva dintre cuvintele cele mai apropiate din aceste limbi: 16 Limba SAMOYEDĂ ochi inimă nume sânge selkup saiy sychy nim kym neneŃ UGRICĂ sev Sei numq kemq hanti sem sam nem vur mansi sam sym nam vyghyr maghiară PERMICĂ szem sziv név vér komi de nord sin sölöm nim vir komi permiană sin sölöm nim vir udmurt VOLGAICĂ sin sulem nim vir mari de câmpie sincha shüm lüm vür mari de deal sÿntsä shüm lÿm Bür erziană selme sedei lem ver mokşană SAMICĂ selme sedi lem ver sami din Kola FINICĂ châllm kûttik nêmm vêrr vepsiană süüm, silm südäm nimi veri kareliană silmü süväin nimi veri Aunus finlandeză silmä sydän nimi veri estoniană silm süda nimi veri 19 18 Ibidem, p. 20. 19 Tabel care se inspiră din lucrarea lui Rein Taagepera, op.cit., Tabel 2.1, p. 40.
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Aşa după cum se poate constata asemănări există, dar acestea nu sunt spectaculoase. Trebuie Ńinut cont că, spre deosebire de limbile neolatine, formate undeva după începutul erei creştine, şi în relaŃie discontinuă, dar persistentă cu celelalte, fino-ugricii (probabil purtătorii culturii ceramicii cu impresiuni de pieptene) şi samoiezii şi-au început separarea acum circa 4.000 de ani. În jurul anului 2.000 s-ar putea să se fi petrecut o altă fragmentare care i-a rupt pe ugrici de fino-permici. Însă în lipsa unor dovezi mai clare, aşa cum am afirmat, orice teorie este speculativă. La începutul anilor 1990 a început să se dezvolte cooperarea dintre naŃiunile finougrice estice, susŃinută şi de naŃiunile fino-ugrice occidentale. În mai 1989 s-a desfăşurat Primul Congres al Scriitorilor Fino-Ugrici la Ioşkar-Ola sub organizarea Uniunii Scriitorilor din Mari. La acest congres a fost iniŃiată Uniunea Scriitorilor Fino-Ugrici. Finlandezii au părăsit însă acest for şi au iniŃiat în 1990 Societatea Castrén pentru a stabili contacte cu fino-ugricii răsăriteni. Congresele scriitorilor au continuat însă: în august 1991 la Espoo, Finlanda, în august 1993 la Eger, Ungaria (cu tema “Rolul Limbilor Materne şi al Culturilor NaŃionale în Renaşterea NaŃiunilor Fino-Ugrice”) 20 . În 1992 Uniunea a fost dizolvată şi înlocuită de Comitetul Scriitorilor Fino-Ugrici, căruia i s-au alăturat şi finlandezii. Tot la Ioşkar-Ola s-au întâlnit în iulie 1990 reprezentanŃi ai tinerilor 21 fino-ugrici care au format “AsociaŃia Tinerilor NaŃiunilor Fino-Ugrice”. Au urmat alte întâlniri ale acestei asociaŃii. În conjuncŃie cu întâlnirea tinerilor din iulie 1990, s-a desfăşurat şi Primul Festival InternaŃional de Folclor Fino-Ugric. Tot la Ioşkar-Ola s-a creat în octombrie 1990 Fondul de Dezvoltare Culturală a PopulaŃiilor Fino-Ugrice. De asemenea, adunând reprezentanŃi ai tuturor naŃionalităŃilor fino-ugrice, s-au desfăşurat conferinŃe ale ziariştilor, cercetătorilor din domenii precum lingvistică şi arheologie. La 15 mai 1992 a fost creată AsociaŃia NaŃiunilor Fino-Ugrice care nu include naŃiunile finougrice occidentale independente, dar este susŃinută de acestea. Primul Congres Mondial al NaŃiunilor Fino-Ugrice, desfăşurat în decembrie 1992, la Sâktâvkar, a adunat 800 de delegaŃi veniŃi din toate regiunile şi statele fino-ugrice, inclusiv cele occidentale. A fost stabilit şi un Comitet Consultativ InternaŃional cu sediul la Helsinki şi coordonatori în Estonia, Ungaria şi în regiunile şi statele fino-ugrice estice. Pe scena internaŃională, naŃiunile fino-ugrice orientale sunt susŃinute de OrganizaŃia Popoarelor şi NaŃiunilor Nereprezentate, fondată la Haga în 1990 pentru a 20 Este notabil interesul arătat de statul vecin României, Ungaria, cu care Bucureştii împărtăşesc o istorie comună bogată în conflicte şi convieŃuiri, pentru aceste populaŃii fino-ugrice îndepărtate, a căror limbă care nu aminteşte decât vag limba maghiară. Este încă un exemplu care confirmă apartenenŃa Ungariei la spaŃiul herderian de autodefinire culturală, după cum afirma cercetătoarea ungară Katalin Miklóssy într-o recentă teză de doctorat: “În Ungaria, naŃiunea a fost descrisă în termeni etno-culturali, aşa încât ea este congruentă cu termenul de etnie”, vezi Katalin Miklóssy, Manoeuvres of National Interest. Internationalism and Nationalism in the Emerging Kádarist Criticism of Romania 1968 - 1972, Kikimora Publications, Helsinki, 2003, p. 21 şi 23. 21 Mărturisesc că termenul generic şi colectiv de tineret îmi displace, poate pentru asocierea sa prea strânsă cu Uniunea Tineretului Comunist, sau cu expresiile atât de folosite de comunismul românesc precum cea de “tineret revoluŃionar”, “tineret angajat în muncă, producŃie etc.”. 17
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 15: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 67 and 68:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?