Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu 6-a finlandeză şi Divizia 1-a au executat un contraatac tăios care a distrus perspectivele Planului Ladoga al sovieticilor ce viza dislocarea apărării finlandeze 606 . La nord de Lacul Ladoga, forŃele finlandeze au provocat pierderi masive sovieticilor. Două divizii sovietice au fost aproape complet scoase din luptă. La Suomussalmi finlandezii, conduşi de colonelul Siilasvuo, au obŃinut o victorie istorică 607 . Armata finlandeză se dovedea mult mai curajoasă şi mobilă, în comparaŃie cu cea statică rusă 608 . Finlandezii foloseau adesea mijloace rudimentare, precum celebrele cocteiluri Molotov, pentru a lupta împotriva inamicului. Atragerea acestuia în curse, separarea unităŃilor mari în mai multe unităŃi mici, urmată de anihilarea lor, făceau parte din arsenalul tactic al finlandezilor. Stalin, aflat într-o poziŃie dificilă pe plan internaŃional datorită lipsei de rezultate a armatei sale, a fost nevoit să-şi reorganizeze forŃele la începutul lunii ianuarie 1940. La 7 ianuarie 1940 comandantul Districtului Militar Special Kiev, generalul Timoşenko, a devenit comandant al forŃelor sovietice care acŃionau împotriva Finlandei. Armata Roşie a trebuit să-şi reformeze întreaga concepŃie de război 609 . Mai mult, la insistenŃa secretarului general al Ligii NaŃiunilor, Joseph Avenol, Uniunea Sovietică fusese expulzată din acest for internaŃional la 14 decembrie 1939. Alături de decizia de expulzare, s-a adoptat şi un apel vizând acordarea de asistenŃă umanitară Finlandei. Secretariatul Ligii NaŃiunilor a fost mandatat cu coordonarea acestei acŃiuni 610 . Expulzarea Uniunii Sovietice s-a făcut în dauna voinŃei finlandeze. Ministrul de externe finlandez Väinö Tanner şi ministrul de stat J.K. Paasikivi au cerut Ligii să medieze pacea cu Uniunea Sovietică sau să solicite celorlalte state să asiste Finlanda în efortul său de război 611 , nu să excludă Moscova din Ligă. Între timp, guvernele francez şi britanic, aflate sub presiunea opiniei publice, au decis să-şi reconsidere atitudinea faŃă de acest conflict militar 612 . O expediŃie nordică a fost gândită atunci, nu numai pentru a satisface aşteptările publicului, dar şi pentru a îndrepta atenŃia lui Hitler în altă parte. În drumul lor spre Finlanda, forŃele aliate ar fi putut prelua controlul asupra coastei norvegiene şi ar fi minele de minereu de fier ale Suediei. La începutul lunii februarie 1940, deja decizia fusese adoptată 613 . O forŃă 606 Ibidem, p. 79. 607 Anthony F. Upton, Finland..., p. 86. 608 Imaginea clasică este cea a unor luptători care se deplasează rapid pe schiuri. Evident, există un adevăr aici, dar nu toată armata finlandeză a luptat în acest fel. 609 Carl Van Dyke, op.cit., p. 104. 610 Jukka Nevakivi, The Appeal that was never made. The Allies, Scandinavia and the Finnish Winter War 1939-1940, C. Hurst & Company, London, 1976, p. 60-61. 611 Ibidem, p. 54. 612 Atât în FranŃa cât şi în Marea Britanie războiul a dezvlănŃuit o adevărată “furtună antisovietică”, după cum admitea ambasadorul sovietic la Londra Ivan Maiski. Socialistul francez Léon Blum, fost prim ministru al Ńării sale, considera că Finlanda trebuia ajutată indiferent de consecinŃe, chiar dacă aceasta ar duce la un război împotriva Uniunii Sovietice. InternaŃionala Socialistă a criticat în termeni duri Moscova, vezi Ivan Maiski, Memoirs of a Soviet ambassador. The War 1939-1943, Hutchinson, London (translated by Andrew Rothstein), p. 42. 613 În fapt, atât expulzarea Uniunii Sovietice din Liga NaŃiunilor cât şi apelul adresat de organizaŃie pentru ajutorarea Finlandei au devenit instrumente extrem de utile în cadrul planurilor antigermane ale AliaŃilor, vezi Jukka Nevakivi, The Appeal..., p. 63 şi urm. 262
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece expediŃionară urma a fi trimisă în Scandinavia. Însă forŃele care urmau să ia parte la expediŃie erau minuscule. ExpediŃia nu putea duce decât la aruncarea întregii Scandinavii în război, cu consecinŃe dezastruoase pentru această regiune. Totuşi, planul aliaŃilor a ajutat în cele din urmă Finlanda 614 . Scopul lui Stalin era de a Ńine U.R.S.S. în afara războiului dintre Germania şi Occident. Succesul acestei politici putea fi acum ameninŃat de campania finlandeză, care ameninŃa să implice forŃele sovietice într-o ciocnire cu aliaŃii 615 . Prin urmare, la începutul lunii februarie 1940, guvernul sovietic a făcut cunoscut prin ambasada sa din Stockholm că era dispus să reia negocierile cu guvernul finlandez 616 . Kuusinen şi guvernul său fantomă nu a mai fost menŃionat. Pentru finlandezi, întorsătura luată de evenimente a constituit o adevărată victorie: discuŃia nu se mai cantona în sfera independenŃei Finlandei, ci era doar o chestiune de teritoriu. Aceasta se putea discuta. Însă prestigiul sovietic avea nevoie de o reparaŃie. Termenii de pace au depăşit cererile iniŃiale ale lui Stalin. În plus faŃă de baza navală de la Hanko 617 şi insulele din Golful Finlandei, sovieticii au cerut întreaga provincie Viipuri, până unde fusese frontiera imperiului lui Petru cel Mare. Stalin a invocat explicit acest precedent istoric. În februarie 1940, sovieticii au început o nouă ofensivă în Istmul Kareliei, mult mai puternică decât cea din decembrie 1939, şi desfăşurată sub comanda directă a Moscovei. Sovieticii dispuneau acum în Istmul Kareliei, teatrul principal de operaŃiuni, de 25 de divizii, 8 brigăzi blindate şi 17 regimente de artilerie (aproximativ 600.000 de oameni, 3.137 de tunuri, din care o treime de calibru greu şi 2.000 de tancuri). Aceasta mărea superioritatea sovietică la 4 la 1 ca număr de oameni, 20-30 la 1 în privinŃa artileriei 618 şi o făcea copleşitoare la tancuri şi aviaŃiei 619 . Linia defensivă finlandeză a fost, în cele din urmă, străpunsă şi drumul spre Viipuri deschis. PoziŃiile de pe această linie defensivă, cunoscută după numele şefului suprem al armatei finlandeze, drept linia Mannerheim, fuseseră păstrate neatinse timp de mai bine de două luni. 614 Finlandezii erau într-i situaŃie extrem de delicată. Uniunea Sovietică controla numeroase posibilităŃi de a ataca Finlanda, inclusiv din Estonia, unde bazele aeriene şi navale au fost din plin folosite. Finlandezii au resimŃit în mod dureros aceste atacuri venite de pe teritoriul naŃiunii înrudite estoniene care se declara neutră, vezi Viro ja Suomen Talvisota (Estonia şi Războiul de Iarnă finlandez), în “Pro Estonia”, nr. 2/1990; Evald Laasi, Soome Talvesõda ja Eesti erapooletus (Războiul de Iarnă finlandez şi neutralitatea estoniană), în “Looming”, nr 3/1992, p. 407-417 (apărut în engleză sub titlul Finland's Winter War and Estonian neutrality, în “Journal of Baltic Studies”, vol. XXIV, no. 3, Fall 1993, p. 269-281; Osmo Hyytiä, Viron Kohtalontie 1933...1939...1940, Jyväskylä, 1992, p. 176-190. 615 Desigur, războiul nu a convenit unei Uniuni Sovietice care dorea să profite de conjunctura internaŃională fără a apela la război. Finlandezii le-au încurcat planurile. Maiski încearcat să justifice acŃiunea Uniunii Sovietice prin antisovietismul reacŃionarilor finlandezi, dar recunoaşte şi dorinŃa Moscovei de a-şi asigura securitatea, Ibidem, p. 45. 616 Deja în ianuarie 1940 scriitoarea finlandeză Hella Wuolijoki, cu legături în Uniunea Sovietică, a restabilit contactul dintre sovietici şi finlandezi, Anthony F. Upton, Finland..., p. 92. 617 Hanko trebuia evacuată de cele 3.000 de persoane care mai locuiau în regiune până la 22 mai 1940. Circa 8.000 de oameni şi-au pierdut astfel casele, vezi http://www.histdoc.net/history/history.html. 618 Guvernul finlandez a cerut sprijinul guvernului român pentru a achiziŃiona diverse tipuri de armament, mai ales tunuri şi muniŃie, vezi Arh. M.A.E.R., fond 71/1920-1944, vol. 3, f. 71 (telegrama nr. 89 a lui Lecca către Marele Stat Major Român, 10 martie 1940). 619 Carl Van Dyke, op.cit., p. 136-137. 263
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 261: O istorie a Europei Nordice şi Bal
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?