Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
naŃional-romantism ideea că naŃionalitatea şi statul îşi aveau rădăcinile în limbă, şi
constatând că doar 11% dintre locuitorii Finlandei vorbeau suedeză, „Finlandezii
AdevăraŃi” au cerut constituirea unei Finlande monolingvistice. În concepŃia lor,
limba suedeză era îndreptăŃită numai la recunoaşterea ca o limbă locală vorbită în
comunităŃile vorbitoare de suedeză.
De la o discuŃie publică până la o polemică politică distanŃa nu a fost extrem de
mare. Uniunea Agrară a preluat principii ale mişcării “finlandezilor adevăraŃi” în
programul său. Uniunea a folosit aceste principii propagandistic, în mod practic
neinsistând în mod deosebit asupra aplicării lor. Conservatorii din Partidul CoaliŃiei
NaŃionale şi liberalii Partidului Progresist nu au acordat mişcării decât un sprijin
parŃial. Social-democraŃii, atât din motive ideologice, cât şi din cauze practice
(existenŃa unei susŃineri din partea unui segment al finlandezilor vorbitori de
suedeză), au considerat chestiunea ca fiind lipsită de importanŃă. StudenŃii vorbitori
de finlandeză de la universitate au constituit însă segmentul cel mai important de
susŃinători ai acestei teze. Antagonismul dintre cele două facŃiuni lingvistice a făcut
ca o serie de Mecena ai culturii să fondeze la Turku două universităŃi private: una
suedeză (1918) şi alta finlandeză (1922).
StudenŃimea din toate epocile a jucat un rol important în viaŃa publică a unei Ńări
sau comunităŃi. StudenŃii finlandezi voluntari care luptaseră alături de karelieni
împotriva Armatei Roşii şi-au manifestat activismul public prin fondarea SocietăŃii
Academice Kareliene. Scopul principal al acesteia era de a susŃine aspiraŃiile
naŃionaliste ale populaŃiilor înrudite. Datorită faptului că ideologia sa contravenea
intereselor politicii externe finlandeze şi nu avea nici sorŃi reali de izbândă, Societatea
a început, treptat, să se concentreze asupra întăririi statului finlandez. Ideea unui stat
puternic includea principiul unei limbi unice.
Mişcarea muncitorească moderată şi-a reluat treptat activitatea. Din iunie un grup
în frunte cu Väinö Tanner 486 a început să publice “Suomen Sosialidemokraatti”, care
a apărut cu regularitate începând din septembrie. În vara anului 1918 Tanner a vizitat
Suedia şi Danemarca. Într-un interviu acordat presei suedeze, Tanner a subliniat
coordonatele unui nou program pentru P.S.D. El a afirmat că social-democraŃia
finlandeză îşi va baza activitatea pe modelul scandinav şi occidental. ConferinŃa
P.S.D. din decembrie 1918 l-a ales pe Tanner ca preşedinte. P.S.D.-ului i s-a permis
ca, la trecerea spre anul 1919, să ia parte la alegerile locale, unde a reuşit să câştige
peste o treime din voturi.
Totuşi, mişcarea muncitorească s-a fragmentat în perioada interbelică datorită
evenimentelor din 1918. Partidul Comunist Finlandez a fost fondat de emigranŃii roşii
486
Väinö Tanner (1881-1966) a fost fiul unui feroviar şi a ajuns să fie unul dintre cei mai influenŃi şi
respectaŃi oameni politici finlandezi. În 1907 Tanner a devenit membru al Dietei şi în 1910 a ajuns chiar
vicepreşedinte al acestei instituŃii. A devenit ministru de finanŃe în Senatul lui Oskari Tokoi din 1917. În
această perioadă a ajuns la concluzia că interesele Finlandei nu puteau fi apărate decât în conjuncŃie cu cele
ale Rusiei. S-a opus revoluŃiei roşii din 1918. La sfârşitul anului 1918 a fost o alegere firească pentru a crea
un nou început pentru P.S.D. Alături de Paasikivi, Väinö Tanner a fost extrem de important în negocierea
Tratatului de la Tartu cu Rusia din 1920, vezi http://www.kansallisbiografia.fi/english.html.
219