Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
compromis. Tratatul de pace a fost semnat la Tartu la 14 octombrie 1920 280 . Rusia
Sovietică a recunoscut încă o dată independenŃa Finlandei, Finlanda a obŃinut
Petsamo şi coridorul la Oceanul Arctic 281 . Helsinkiul a fost însă nevoit să retrocedeze
districtele Repola şi Porajärvi pe care le ocupase în anul anterior. Mai mult, statul
finlandez a reuşit, decizie ce va costa Helsinkiul scump mai târziu, să ajungă cu
frontiera la numai 30 de km. de Petrograd şi Kronstadt. Această situaŃie va alimenta
permanent o stare de tensiune (cel puŃin potenŃială) cu Rusia, deşi finlandezii au
distrus câteva din fortificaŃiile pe care le aveau în această regiune.
Tratatul de la Tartu a fost susŃinut de P.S.D. şi de Partidul Progresului, ca şi de
unii parlamentari din Partidul CoaliŃiei şi Partidul Agrar. Dreapta radicală s-a opus
tratatului. Tratatul a devenit pentru dreapta un simbol al trădării împotriva moştenirii
anului 1918 282 . Un fost şef al poliŃiei din Repola s-a sinucis în momentul când i s-a
cerut să se retragă în noile graniŃe ale Finlandei 283 . Tratatul a fost ratificat, după o
îndelungată dezbatere parlamentară, la data de 1 decembrie 1920 cu o majoritate de
163 la 27. Ratificarea a fost urmată curând de o invitaŃie oficială adresată Finlandei
de a deveni membră a Ligii NaŃiunilor 284 .
280
Textul tratatului în D.G. Kirby (editor), Finland..., p. 256, document 152.
281
Ståhlberg considerase obŃinerea regiunii Petsamo ca fiind de maximă importanŃă şi fusese dispus la
concesii în Karelia, vezi Juhani Paasivirta, Finland and Europe. The Early..., p. 150.
282
Lauri Karvonen, From White to Blue-and-Black. Finnish Fascism in the Inter-War Era, Helsinki, 1988, p.
17.
283
Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 138-139.
284
Juhani Paasivirta, Finland and Europe. The Early..., p. 226-227.
138