Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
roluri memorabile precum Ana Karenina, Regina Cristina. În 1936 a fost descoperită
şi Ingrid Lindström (Bergman) 324 .
Un succes spectaculos l-a înregistrat Volvo. În 1924 Assar Gabrielsson şi Gustaf
Larsson au decis să pună bazele industriei de automobile în Suedia. Cu un capital
investit de 200.000 de coroane, aceştia au stabilit compania Volvo. La 14 aprilie 1927
a ieşit de pe poarta fabricii prima maşină, Volvo Jakob. Jakob era o maşină în patru
cilindri şi atingea viteza de 60 de km. pe oră. Primul camion Volvo, LV40, avea 28 de
cai putere şi putea transporta 1,5 tone (producŃia a început în 1928). Volvo a stabilit o
fabrică de export în Finlanda. În Suedia se produceau produse din fier, locomotive şi
vagoane, vapoare, turbine hidraulice, motoare hidraulice 325 .
În anul 1936 Suedia exporta de 1,5 miliarde de coroane suedeze şi importa de
aproximativ 1,6 milioane coroane 326 . Structura exportului, în 1933, era următoarea:
esenŃă de lemn 20,8%, produse din lemn 10,6%, hârtie 10,27%, minereu de fier
7,67%, fier şi oŃel 11,5%. În continuare, materiile prime şi semifabricatele erau
dominante. Exporturile uzinelor metalurgice, maşinării, bunuri electrice, vehicule
contau doar pentru 19,8% din volumul exporturilor 327 .
La alegerile din toamna anului 1936 social-democraŃii au obŃinut 66 de fotolii la
prima cameră şi 122 la cea de-a doua (deci majoritatea din cele 230 existente), faŃă de
cele 44 ale conservatorilor, 36 ale agrarienilor şi 27 ale liberalilor (care alcătuiseră în
1934 Partidul Poporului - Folkpartiet). La conducere a revenit Hansson pentru încă
10 ani (până la 11 octombrie 1946). Refacerea economică şi chiar progresul vizibil în
domeniul agriculturii (lactate şi produse cerealiere), precum şi în cel industrial, va
permite guvernului mărirea pensiilor în 1936 şi, din 1937, acordarea de alocaŃii
familiale destinate încurajării natalităŃii. În 1937 muncitorii agricoli vor câştiga pentru
prima dată dreptul la ziua de muncă de 8 ore, în condiŃiile în care li s-au mărit şi
salariile. În 1937 şi 1939 au fost votate legi de protecŃie a muncii pentru femei.
Această legislaŃie a dus la dublarea cheltuielilor sociale 328 .
În mai bine de o jumătate de veac structura ocupaŃională a populaŃiei Suediei se
modificase foarte mult. Dacă în 1870 nu mai puŃin de 72% din populaŃie lucrau în
agricultură, în a doua jumătate a anilor 1930 numai 39% dintre suedezi mai erau
ocupaŃi în acest sector. Cei mai mulŃi suedezi (54%) lucrau în industrie şi comerŃ, iar
7% erau funcŃionari publici, profesori sau practicau meserii liberale 329 .
Norvegia în perioada interbelică
Ca şi în cazul Finlandei şi a altor state europene, şi societatea norvegiană s-a
scindat în două “naŃiuni”. În plus, societatea norvegiană a avut de înfruntat trei seturi
importante de probleme. Prima a fost legea prohibiŃiei care a determinat căderea a trei
324
Tony Griffiths, op.cit., p. 132.
325
Ibidem, p. 133.
326
FaŃă de anii 1880 preŃurile crescuseră cu 30-40%., vezi Erik Nylander, Modern..., p. 11.
327
Ibidem.
328
Ioan HurdubeŃiu, op.cit., p. 294.
329
Erik Nylander, op.cit., p. 31-32.
155