Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu de biologie, A. Kirhestens, a fost numit în fruntea guvernului leton şi un scriitor, J. Vares-Barbarus, a celui estonian. Aceste “guverne populare” au promis să întărească “drepturile poporului, să-i asigure bunăstarea, să susŃină cultura naŃională şi să dezvolte relaŃii normale cu toate Ńările. În acelaşi timp, cu naivitate, membrii noilor guverne declarau că ordinea statală va fi menŃinută, pământul va rămâne în proprietatea Ńăranilor, iar proprietatea privată nu va fi naŃionalizată. Noi alegeri parlamentare au fost fixate pentru 14-15 iulie. Numai guvernele aprobau candidaŃii înscrişi pe liste, programele electorale ale partidelor au fost abolite, alegătorii au fost ameninŃaŃi, iar rezultatele alegerilor au fost trucate, aşa cum se va întâmpla în România în 1946. Potrivit propagandei sovietice, în Lituania 99,2%, în Letonia 97,6%, iar în Estonia 92,9% din electori au votat pentru “poporul muncitor”. “Rezultatele oficiale” ale alegerilor au fost proclamate pe 17 iulie. În cursul întrunirilor organizate în aceeaşi vară, pentru prima dată vorbitorii comunişti au cerut unirea celor trei state cu U.R.S.S. 642 Alegerile erau considerate de Grigore Niculescu-Buzeşti ca fiind o simplă reprezentaŃie a legaŃiilor sovietice (la Riga jocurile erau făcute de Vâşinski) 643 . Niculescu-Buzeşti considera întreg acest spectacol ca fiind cea mai clară condamnare a regimului comunist. El remarca reuşitele pe care, prin muncă, le obŃinuseră naŃiunile baltice în perioada lor de independenŃă, şi a pus aceste scoruri pozitive în comparaŃie cu ceea ce le putea aştepta după încorporarea în Uniunea Sovietică – mizerie, suferinŃe, teroare. De altfel, experienŃa sa ca însărcinat cu afaceri al guvernului român în łările baltice, subliniază istoricul Florin Anghel, îl va marca profund pe viitorul ministru de externe român care a avut şi el de-a face, cinci ani mai târziu, cu scene de reprezentaŃie similare 644 . “ReprezentanŃii poporului”, care s-au întrunit pe 21 iulie, au declarat Lituania, Letonia şi Estonia republici socialiste sovietice şi au cerut ca acestea să fie “acceptate” în U.R.S.S.. De asemenea, a fost decisă naŃionalizarea marilor întreprinderi şi aplicarea reformei agrare 645 . ŞedinŃa comună a celei de-a şaptea sesiuni a Sovietului Suprem şi a Sovietului naŃionalităŃilor din Uniunea Sovietică s-a desfăşurat sub preşedinŃia lui Andreev, preşedintele Sovietului Uniunii, începând din 1 august. Ziarul "România" remarca că, în lojă, luaseră loc Molotov, Kaganovici, Jdanov, Malenkov. La punctele 3, 4 si 5 de pe ordinea de zi figurau declaraŃiile dietelor republicilor Lituania, Letonia şi Estonia prin care-şi exprimau dorinŃa de a fi încorporate în U.R.S.S. În discursul său, Molotov 646 a vorbit de fericita „soluŃionare” a chestiunilor de politică externă care dusese la "mărirea considerabilă a teritoriului nostru şi...creşterea forŃelor U.R.S.S.". Molotov remarca sporul de securitate pe care îl câştigase U.R.S.S., afirmând că frontierele U.R.S.S. fuseseră mutate pe Ńărmul Mării 642 Zigmantas Kiaupa, Ain Maesalu, Ago Pajur, Guntis Vilumsons, The history of..., p. 168. 643 W.J.H. Hough, op.cit., p. 377. 644 Florin Anghel, O încercare românească de politică baltică. România şi Letonia în perioada interbelică, în “NaŃional şi universal în istoria românilor. Studii oferite prof. dr. Şerban Papacostea cu ocazia împlinirii a 70 de ani”, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 447-448. 645 Silviu Miloiu, The annexation of the Baltic States: Românian perceptions, 1939-1940, în „Muille maille vierahille…”. Kalervo Hovi ja yleinen historia, Julkaisija Turun Historiallinen Yhdistys, Vaasa, 2002, p. 109. 646 Vezi discursul complet al lui Molotov, în http://www.histdoc.net/history/history.html. 272
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Baltice, zonă "de o importanŃă primordială pentru Ńara noastră" 647 . Anexarea din punct de vedere juridic a Basarabiei a fost realizata în aceeaşi şedinŃă a Sovietului Suprem şi a Sovietului NaŃionalităŃilor. Statele Unite ale Americii au susŃinut că łările baltice se aflau sub ocupaŃie străină 648 şi au refuzat să recunoască anexarea lor la Uniunea Sovietică 649 . ForŃele armate ale acestor republici au fost dizolvate, unele sindicate închise şi organizaŃiile politice, cu excepŃia celei comuniste, interzise. Au fost elaborate noi constituŃii care acordau puterea legislativă unor Soviete Supreme, iar puterea executivă a fost încredinŃată Comisiilor Comisarilor Poporului. În fapt, toate aceste instituŃii nu aveau decât rolul de a transpune în practică ordinele venite de la Moscova. MiliŃia muncitorilor şi fermierilor era alcătuită pentru a veghea la apărarea intereselor sovietice. Armata estoniană a fost reorganizată ca un corp de armată teritorială al Armatei Roşii. Reorganizarea economiei a început cu naŃionalizarea industriei, comerŃului şi întreprinderilor de transport. Economia a fost centralizată şi planificată de Comitetul NaŃional de Planificare. Agricultura. Sovieticii au decis că suprafaŃa maximă pe care o putea deŃine un fermier era de 30 ha. Zonele ce depăşeau această cifră au fost naŃionalizate de stat şi date la Ńăranii fără pământ sau cu pământ puŃin. Aceasta a determinat creşterea antagonismului la sate. Acum au fost organizate primele sovhozuri - ferme agricole socialiste de stat - şi s-au făcut preparativele pentru înfiinŃarea primelor colhozuri (cooperative agricole de producŃie socialiste) 650 . Au fost create staŃiuni de tractoare. Standardul de viaŃă al populaŃiei a scăzut datorită unei reforme monetare şi a creşterii preŃurilor. Cultura. Marxism-leninismul şi-a pus amprenta asupra łărilor baltice în lumina noii politici culturale sovietice. Marxism-leninismul, alături de istoria şi constituŃia U.R.S.S. şi limba rusă au devenit materii de bază în şcoli. ViaŃa culturală, în ansamblu, a fost supusă unei cenzuri stricte. Periodicele din regiune au fost închise, statuile demolate, cărŃile arse, societăŃile şi sindicatele interzise. Politica de represiune a început imediat. Comisariatul de Interne şi Comisariatul SecurităŃii NaŃionale au fost mandatate cu această sarcină. Până la sfârşitul anului 1940, aproape toŃi foştii lideri politici, militari, ofiŃerii de poliŃie, elita economică şi intelighenŃia au fost arestaŃi, deportaŃi sau executaŃi. PreşedinŃii Letoniei şi Estoniei au fost printre primii deportaŃi. În 1941, un val de arestări a atins toate straturile societăŃii. Represiunea a culminat cu deportările în masă din 13-14 iunie 1941. Mai mult de 18.000 de oameni din Lituania, 20.000 din Letonia şi 10.000 din Estonia au fost arestaŃi şi depuşi în câmpuri de detenŃie unde mulŃi dintre ei au decedat. Copii, 647 “Timpul” şi “România” din 3 august 1940. 648 Robert A. Vitas, The Recognition of Lithuania: the completition of the legal circle, în “Journal of Baltic Studies”, vol. XXIV, No. 3, Fall 1993, p. 247-257. 649 Vezi United States Congress (83rd, 1st session: 1953). House of Reprezentatives. Selected Committee to investigate the incorporation of the Baltic States into USSR, United States Government Office, Washington, 1954. 650 Hans Jörgensen, Private Plots in Estonia: continuity and subsistence since the 1940s, lucrare susŃinută la “Forth Conference on Baltic Studies in Europe, Tartu, Estonia, June 27-30, 2001”. 273
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 271: O istorie a Europei Nordice şi Bal
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?