Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Pe 9 iulie 1944, pe când aliaŃii erau în Normandia, mai mult de 20 de divizii de
artilerie sovietice, sub acoperirea unuia dintre cele mai devastatoare baraje de artilerie
din al Doilea Război Mondial, şi susŃinute de 400 de avioane de luptă, au lansat o
ofensivă împotriva liniilor finlandeze pe îngustul front de pe Istmul Kareliei. Ele au
reuşit să spargă frontul pe drumul spre Viipuri şi au forŃat trupele finlandeze să se
retragă. Încercarea Finlandei de a purta convorbiri de pace cu Moscova s-a lovit de
cererea sovietică de capitulare. Germania i-a oferit asistenŃă militară Finlandei, cu
condiŃia ca aceasta să-şi asume obligaŃia de a nu face pace separată 670 . Era o politică
pe care J.K. Paasikivi o anticipa în jurnalul său, la data de 28 iunie 1944, după o
întâlnire cu Paavo Juho Hyyninen 671 , fost ministru al Ńării sale la Moscova în 1941.
Paasikivi îşi formase impresia că Mannerheim dorea să continue războiul. Aceasta nu
se putea face fără ajutor german. Germania nu acorda ajutorul fără ca Finlanda să-şi
asume un angajament 672 .
Preşedintele Finlandei, Risto Ryti, a oferit promisiunea cerută de germani sub
forma unei scrisori personale adresată lui Hitler. El şi-a depăşit astfel deliberat
puterile constituŃionale, pentru a evita implicarea guvernului finlandez. Cuvântul său
a fost însă suficient pentru germani pentru a trimite arme şi trupe în Istmul Kareliei 673 .
Trupele germane nu erau foarte importante, dar armele moderne primite din
Germania, da. Pe la mijlocul lui iulie, ofensiva sovietică a fost oprită înainte de a
ajunge la fosta frontieră. Armata finlandeză fusese sever lovită, dar nu înfrântă 674 .
Trupele sovietice, care îşi propuseseră în iunie să cucerească sudul Finlandei, au eşuat
în misiunea lor. Stalin le-a cerut apoi să se menŃină pe poziŃii defensive. Armata
Roşie avea un obiectiv mult mai important: Berlinul.
Timpul câştigat de Finlanda a fost decisiv. La începutul lunii august, Ryti a
demisionat şi a fost înlocuit în fruntea statului cu mareşalul Mannenheim. Noul
preşedinte l-a informat pe Hitler că nu se simŃea legat de promisiunea lui Ryti. Pe de
altă parte, Stalin nu mai insista asupra formulei capitulării. Astfel, Moscova a
670
Mauno Jokipii, Suomi ja Saksa maamme itsenäisyyden aikana, Snellman Instituutti, Kuopio, 1994, p. 27.
671
Paavo Juho Hyyninen (31 mai 1883, Joroinen-18 mai 1960) a fost consul general al Finlandei la Leningrad
(1922-1925) , Haga (1925-1928), ministru la Riga şi Kaunas (1928-1933), Tallinn (1933-1940), Moscova
(1941), Copenhaga (1946-1953), secretar general al M.A.S. finlandez (1943-1946), ministru de externe
(1957-1958), vezi Kuka kukin oli. Who was who in Finland. Henkilötietoja 1900-luvulla kuolleista
julkisuuden suomalaisista, Otava, Helsinki, 1961, p. 190-191.
672
J.K. Paasikiven päiväkirjat 1944-1956, Ensimäinen osa 28.6.1944-24.4.1949, Werner Söderström
Osakeyhtiö, Porvoo, Helsinki, Juva, 1985, p. 1.
673
La 22 iulie 1944 Paasikivi nota în jurnalul său că ministra Kollontay afirmase că Stalin şi Molotov erau
extrem de nemulŃumiŃi de înŃelegerea dintre Ryti şi Ribbentrop. Totuşi, U.R.S.S. era încă dispusă să discute
cu Finlanda despre pace, dar nu cu Ryti şi Tanner, J.K. Paasikiven päiväkirjat ..., p. 6.
674
Sovieticii îşi trimiseseră acolo elita armatei lor în încercarea de a scoate Finlanda rapid din război şi a
elibera astfel un potenŃial militar important pentru ocuparea Germaniei. La fiecare 100 de metri ai Istmului
Kareliei sovieticii au amplasat 10 piese de artilerie. Într-un sector erau 400 de asemenea piese pe o distanŃă de
1 km. Finlandezii aveau doar 268 de tunuri –doar 5 la fiecare km. Superioritatea în privinŃa Artileriei era de
20 la 1 în favoarea sovieticilor. Sovieticii aveau 400 de bombardiere şi 600 de avioane de vânătoare.
Finlandezii au câştigat totuşi victoria în bătăliile defensive de la Tali-Ihantala şi Vuosalmi. Aceste victorii au
câştigat pentru Finlanda un armistiŃiu negociat şi au salvat Ńara de ocupaŃia inamică, Paul Sjöblom, op.cit., p.
107-109.
278