Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
VIII-lea al Angliei şi Petru cel Mare al Rusiei. ForŃa Scandinaviei a fost demonstrată
de Compania Indiilor Răsăritene daneză care a achiziŃionat Tranquebarul în 1626. În
următoarele două secole a urmat o perioadă de stagnare în Scandinavia. La sfârşitul
sec. al XVIII-lea regii Danemarcei şi Suediei au domnit ca monarhi absolutişti asupra
unor regate aflate în decădere 149 .
În sec. al XVII-lea regele Gustav al II-lea Adolf a subsidiat o serie de migraŃii
scandinave încercând să ridice prestigiul Suediei prin stabilirea unei colonii în
America. În 1638, însoŃiŃi de pastorii lor, un lot de suedezi şi finlandezi a migrat în
America, în Delaware. În sec. al XIX-lea acestora le-au urmat danezi şi norvegieni
(ultimii începând cu 1825). La sfârşitul sec. al XIX-lea deja 400.000 de norvegieni
locuiau în America. De-a lungul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea au
emigrat şi un milion de suedezi. Sudul Suediei a fost aproape depoluat în acest
proces. De asemenea, un număr considerabil (circa 350.000) de finlandezi s-au
alăturat până la începutul sec. al XX-lea vecinilor lor. MigraŃia daneză a începutul
abia pe la 1850 150 .
Istoria Scandinaviei în epoca modernă
Istoria Danemarcei până la 1918
La începutul sec. al XIX-lea, o nouă balanŃă de putere s-a stabilit în Europa:
Marea Britanie şi-a întors atenŃia asupra danezilor care-şi sporiseră bogăŃia producŃia
şi comerŃul cu grâne. Schimbări sociale ample făcuseră din Danemarca o naŃiune de
Ńărani liberi. Însă forŃa navală a Danemarcei era de domeniul trecutului. Danemarca sa
alăturat celei de-a doua Ligi Armate a Puterilor Baltice formate în epoca
napoleoniană pentru a proteja navigaŃia puterilor neutre. Britanicii nu au Ńinut cont de
acest fapt şi au preluat treptat controlul asupra flotei comerciale daneze, în scopul de
a o preveni să-i ajute pe francezi 151 .
Semnul cel mai dramatic al unei noi ere a fost dat de uşurinŃa cu care flota
britanică, condusă de Sir Hyde Parker şi Horatio Nelson, a pătruns în Marea Baltică.
În 1801 amiralul Parker a ancorat lângă coasta daneză şi a cerut permisiunea de a
trece de castelul Kronburg pentru a naviga în Marea Baltică. Comandantul fortăreŃei
daneze a refuzat să permită unei flote militare să treacă de castelul său. Flota britanică
a trecut totuşi şi, în trecere, a încercat să bombardeze oraşul şi fortăreaŃa de la
Elsinore. Numai o bombă a lovit oraşul, şi chiar şi aceasta a căzut exact pe casa care
găzduia Consulatul britanic. Având avantajul că flota daneză era cantonată în rada
portului Copenhaga şi marinarii plecaŃi în concediu, ca şi a situaŃiei că flota rusească
(Rusia era aliata Danemarcei) era obligată de gheaŃă să rămână în St. Petersburg, flota
englezească nu a avut nevoie decât de 5 ore pentru a înfrânge apărarea daneză a
capitalei, Copenhaga, la 2 aprilie 1801.
Amiralul Nelson s-a întâlnit apoi cu prinŃul moştenitor al Danemarcei. În timpul
discuŃiilor despre penalităŃile de război pe care Danemarca trebuia să le plătească
149 Tony Griffiths, op.cit., p. 3-4.
150 Ibidem, p. 30.
151 Matti Klinge, The Baltic..., p. 99.
92