Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
1924), “legile penale” din 1927 care-i protejau pe spărgătorii de greve, precum şi
proiectul de Ligă NaŃională anticomunistă al lui Nansen, toate acestea au făcut ca, din
ianuarie 1927, cele două partide ale stângii să caute unificarea. Termenii înŃelegerii
prevedeau retragerea ambelor partide din mişcările internaŃionale din care făceau
parte, Komintern şi InternaŃionala Socialistă. În 1927 - 1928 cei mai mulŃi lideri
radicali au revenit în Partidul Laburist.
Alegerile din toamna anului 1927 au fost cruciale. Partidul Laburist, susŃinut şi de
micii proprietari şi muncitorii rurali, a devenit cel mai mare partid din Storting,
alarmând imediat burghezia 334 . Regele Haakon le-a cerut laburiştilor să formeze
guvernul. În ciuda ostilităŃii majorităŃii Stortingului, laburiştii au format la 28 ianuarie
1928 guvernul sub conducerea lui Christopher Hornsrud. Profesorul Edvard Bull a
devenit ministrul de externe şi eminenŃa cenuşie a guvernului. Imediat după
investitură, guvernul a dat publicităŃii o declaraŃie prin care-şi anunŃa intenŃia de a fi
un sprijin pentru “...clasa muncitoare şi toŃi oamenii care muncesc”.
Neîncrederea cercurilor financiare în nou guvern a fost imediat vizibilă în criza
financiară ce a urmat formării noului guvern. Trei dintre cele mai mari bănci
norvegiene au ajuns rapid în stare iminentă de colaps. Mowinckel a fost convins de
directorul Băncii Norvegiei, Rygg, să se implice în rezolvarea crizei şi să
restabilească încrederea publică în finanŃele norvegiene. După numai 18 zile de
guvernare, la 15 februarie guvernul a fost răsturnat ca urmare a unui vot de blam în
Storting. Mowinckel şi-a asumat răspunderea următorului cabinet. Printre primele
măsuri ale noului prim ministru a fost salvarea băncilor ameninŃate de bancrută şi
restabilirea (în mai 1928) parităŃii în aur a coroanei. Partidul Stângii aflat la guvernare
a creat un Monopol al Grâului şi a trecut prin Parlament o lege rurală care acorda
guvernului fondurile necesare şi puterea de expropriere pentru stabilirea de noi mici
proprietăŃi şi lărgirea celor existente, pentru a le face cât mai viabile. În 1930 Partidul
Laburist, revenit la o retorică a luptei de clasă, a avut de înfruntat o coaliŃie burgheză
care a reuşit să reducă reprezentarea sa parlamentară cu 12 fotolii.
Criza mondială de supraproducŃie nu a ocolit Norvegia. ContracŃia rapidă a
comerŃului mondial a redus comerŃul maritim şi exporturile. Şomajul a crescut foarte
mult. În decembrie 1932 42% dintre sindicalişti rămăseseră fără slujbă. Şomajul în
1933 se ridica la 33%. În 1932 vânzările silite de ferme în agricultură a crescut la
6.568. În mai 1931 guvernul lui Mowinckel a căzut în condiŃiile crizei economice.
Golul lăsat de Mowinckel a fost umplut de un guvern minoritar format de agrarieni şi
condus de P.L Kolstad (care a murit după zece luni de mandat şi a fost înlocuit de
Jens Hundseid). Ministru al apărării în aceste guverne a fost un personaj care avea să
devină faimos ca un prototip al trădării naŃionale: Vidkun Quisling.
Quisling era născut la 18 iulie 1887 într-o familie de emigranŃi danezi care s-a
stabilit la Telemark, în sudul Norvegiei. Era fiu al unui pastor. Era înrudit de departe
cu Ibsen. AparŃinea unei familii vechi şi mândre. În 1905 a fost admis la Academia
Militară norvegiană, pe care a terminat-o ca şef de promoŃie în 1908. Vorbea fluent
334
Temerile au fost împărtăşite şi de Nicolae Iorga, care considera în 1929 că “în Norvegia bolşevismul se
înfăŃişează ameninŃător”, Nicolae Iorga, op.cit., p. 87.
160