Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Pumpurs care au inovat limba scrisă letonă. Ca şi în cazul naŃiunii estoniene, un rol
important în renaşterea culturală naŃională a fost jucat de festivalurile de folclor.
În anii 1890 se constituise deja o burghezie letonă formată din fermieri,
comercianŃi şi proprietari de manufacturi. De asemenea, mai mult decât în celelalte
regiuni, în zona letonă s-a constituit un proletariat puternic şi conştient de sine. Mai
mult, chiar intelectualitatea a menŃinut legături foarte apropiate cu proletariatul. Un
aspect important al deşteptării naŃionale din Rusia a fost legat de coincidenŃa dintre
dezvoltarea industrială şi începutul pătrunderii ideilor marxiste în partea occidentală a
Rusiei. În jurul anului 1900 majoritatea muncitorilor letoni erau marxişti. Acestor
muncitori li se adresau ziare precum "Deenas Lapa" (Cotidianul), “Mājas Viesis”
(Oaspetele Familiei) editate de liderii ideologici socialişti letoni Pēteris Stučka, Jānis
Rainis-Pliekšans sau Jānis Asars.
Deja la 1914 naŃiunea letonă cunoscuse un foarte însemnat progres cultural.
Letonii publicau circa 60 de ziare, inclusiv 12 cotidiane. Cotidianul “Jaunākais ZiĦas”
(Ultimele Ştiri) avea un tiraj de 100.000 de exemplare, mai mare decât, de pildă,
importantul ziar rus “Russkie Vedomosti”. De asemenea, în Letonia existau deja
numeroase asociaŃii economice şi sociale ceea ce făcea din această regiune una
complexă din punct de vedere politic şi social 69 .
Şi în Estonia deşteptarea naŃională a început pe la 1860. În anul 1857 Johan
Woldemar Jannsen a fondat ziarul “Pärnu Postimees” (Poştaşul din Pärnu) care avea
un caracter cultural, religios şi moral. Anii 1857 - 1880 au reprezentat o perioadă de
efervescenŃă culturală marcată de fondarea unor societăŃi muzicale, şcolare şi literare.
Investigând folclorul estonian, Friedrich Reinhold Kreutzwald a scris epopeea
naŃională estoniană “Kalevipoeg” în care regăsim şi împrumuturi din Kalevala.
Epopeea a contribuit în mod evident la canalizarea atenŃiei estonienilor asupra
trecutului naŃional 70 .
În aceeaşi perioadă, ca şi în Letonia, a avut loc naşterea burgheziei estoniene,
creşterea capacităŃilor industriale şi migraŃia de la sat la oraş. Din punct de vedere
economic, social şi politic însă germanii baltici continuau să deŃină o poziŃie
dominantă în societate. În Livonia şi Estonia 0,33% din populaŃie controla 60% din
suprafaŃa funciară. 75% din populaŃia Livoniei şi 55% din cea a Estoniei era lipsită de
pământ.
Aceste inechităŃi, ca şi dorinŃa de a înlătura dominaŃia culturală germană, au
deşteptat naŃionalismul în Estonia al cărui herald a fost Carl Robert Jakobson
(supranumit de inamicii săi Robespierre al Balticii). Născut la 17 iulie 1841, la vârsta
de 15 ani a devenit elev al Seminarului Cimze din Valga. În 1859 a devenit profesor
la o şcoală din Torma. În 1872, din experienŃa vieŃii sale ca profesor, va ieşi comedia
“Arthur şi Anna” (scrisă iniŃial în limba germană) în care autorul dezvăluie două
caractere germane diferite: un mare proprietar mândru şi stupid şi un aristocrat virtuos
care în final se căsătoreşte cu frumoasa estoniană Anna. Această lucrare a câştigat o
mare popularitate şi la deschiderea primei stagiuni a Teatrului “Estonia” din Tallinn a
69 Stanley W. Page, op.cit., p. 17-21.
70 Evald Uustalu (editor), History of Estonian Culture, Hämeen Kirjapaino, 1960, p. 43.
54