Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
sporirea taxelor şi a îndatoririlor militare ale şleahtăi. Prin urmare, şleahta a devenit
interesată într-o uniune mai strânsă cu Polonia.
În 1569 a fost încheiată Uniunea de la Lublin. Acesta reprezenta un compromis.
În urma uniunii lua naştere un stat federal denumit Rzeczpospolita (Republica
Ambelor NaŃiuni) cu un lider ales în comun la Cracovia. Senatul şi politica externă
erau de asemenea unificate. Şleahta poloneză obŃinea dreptul de stăpâni pământ în
Lituania iar cea lituaniană în Polonia. Cele două state îşi păstrau oficialii de stat,
armele, monedele şi legislaŃia proprii.
Uniunea a slujit mai înainte de toate nobilimii poloneze care avea un nivel mai
ridicat de cultură şi prosperitate. Limba şi cultura poloneză s-au impus în Lituania. Cu
timpul, poziŃia de inferioritate a Lituaniei în cadrul uniunii s-a accentuat. AristocraŃia
poloneză s-a infiltrat în Lituania şi a asimilat părŃi însemnate din nobilimea
lituaniană.
Războiul pentru Ucraina din 1654-1667
În 1654 a început un război pentru Ucraina. Trupele ruseşti au ocupat
Smolenskul, Vitebskul, Moghilevul, Minskul, Vilniusul 60 . În anul următor două
armate suedeze au invadat Polonia. Una dintre ele a ocupat Livonia poloneză. Cea
mai mare parte a Lituaniei a ajuns sub ocupaŃie rusească. În acel moment hatmanul
Janusz Radziwill le-a cerut ajutor suedezilor împotriva Rusiei. Ca urmare a fost
semnat un tratat de alianŃă între cele două state. Regele Carol al X-lea Gustav a fost
aclamat ca mare duce al Lituaniei. MotivaŃia acestui fapt era dată de dorinŃa nobilimii
lituaniene de a păstra individualitatea Marelui Ducat al Lituaniei şi să evite
polonizarea Lituaniei. Datorită comportamentului impropriu al armatei suedeze în
Lituania, în 1656 s-a ajuns la mişcări sociale lituaniene îndreptate împotriva Suediei.
Concomitent, între Rusia şi Suedia s-a conturat un conflict de interese în teritoriile
lituaniene ocupate. Trupele ruseşti au invadat Livonia, au încercat să ia sub ocupaŃie
Riga şi au jefuit teritoriile suedeze.
Tratatul de pace de la Oliva din 1660 a încheiat conflictul dintre Rzeczpospolita
şi Suedia. Polonia a renunŃat la toate pretenŃiile la tronul suedez. În anul următor, prin
tratatul de pace de la Kärde, şi Suedia şi Rusia renunŃau la război pe baza principiului
statu-quo ante. Doar războiul dintre Rusia şi Rzeczpospolita a continuat şi părea
mandatat să continue pentru secole. Pe moment însă, în 1667, s-a ajuns la încheierea
păcii de la Andrussovo. Pacea stabilea ca regiunile Letgalia şi Belarus să facă parte
din componenŃa Rzeczpospolitei, în timp ce Smolenskul, Kievul şi Ucraina din cea
Rusiei.
Între timp, pe plan intern, Rzeczpospolita era slăbită de disputa dintre dorinŃa
regelui Sigismund al III-lea Vasa de a instaura absolutismul şi opoziŃia şleahtăi care
60
Vilniusul devenise şi sediul unei universităŃi fondate de Ştefan Bathory (1571-1576), voievod al
Transilvaniei şi rege al Poloniei (1575-1586), instituŃie care îi poartă numele, vezi Florin Anghel, Construirea
sistemului “Cordon Sanitaire”. RelaŃii româno-polone 1919-1926, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca,
2003, p. 15.
43