Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
bazat pe argumente istorice: până la 1809 oamenii nu auziseră despre Finlanda. łarul
Alexandru a recunoscut etnia finlandeză şi a ridicat-o la rang de naŃiune 97 . Împăratul
Alexandru I a făcut din Finlanda o zonă de testare a ideilor sale liberale. În timpul
domniei sale autoguvernarea finlandeză a făcut paşi suplimentari.
Anexarea Finlandei de către Rusia. Dieta de la Porvoo
şi semantica ei juridică
IniŃial, Ńarul Alexandru I nu a avut nici o intenŃie să încorporeze Finlanda. Prin
tratatul de la Tilsit, Napoleon şi Alexandru I au căzut de acord ca Rusia să încerce să
convingă Suedia şi Danemarca să participe la “sistemul continental” al împăratului
francez. Deoarece regele Suediei, Gustav al IV-lea, nu a răspuns la presiunile
diplomatice, Ńarul a început să se recurgă la mijloace militare pentru a-l face să-şi
schimbe opiniile. La sfârşitul lunii martie 1808, după ce ruşii au ajuns la Turku,
cancelaria imperială a elaborat o declaraŃie cu privire la anexarea permanentă a
Finlandei suedeze la Rusia. Pretextul a fost constituit de arestarea trimisului rus la
Stockholm, însă motivaŃiile reale sunt determinate de necesitatea resimŃită de Rusia
de a obŃine o compensaŃie pentru pierderile provocate de Imperiul Otoman şi pentru
succesele lui Napoleon din Spania. Administratorii civili şi populaŃia, în general, au
fost nevoiŃi să jure credinŃă Ńarului. În luna iunie a fost elaborată o nouă declaraŃie
care anunŃa anexarea cu caracter permanent a Finlandei la Rusia, în acelaşi timp
oferindu-se asigurări că fostele legi şi privilegii vor fi menŃinute. Rusia a urmat astfel
acelaşi curs de acŃiune ca în cazul Estoniei şi Livlandului.
OcupaŃia şi stabilizarea Ńării s-au dovedit uşor de realizat în condiŃiile în care
şeful administraŃiei civile finlandeze, episcopul de Turku, şi toŃi guvernatorii
provinciali s-au dovedit a fi cooperanŃi şi loiali. Pentru a înlocui Dieta din Turku, a
fost aleasă o delegaŃie care să se deplaseze la St. Petersburg. La Erfurt, în 1808, Ńarul
Alexandru a obŃinut aprobarea lui Napoleon pentru anexarea tuturor teritoriilor aflate
sub ocupaŃia Rusiei. La începutul lunii decembrie Ńarul a semnat o directivă prin care
a creat un comitet temporar de guvernare şi l-a numit pe G. M. Sprengporten ca prim
guvernator general al Finlandei. Acesta avea atribuŃia de a trimite spre rezolvare
chestiunile privind Finlanda direct Ńarului, trecând peste autoritatea miniştrilor
imperiali. DelegaŃia finlandeză a reuşit să realizeze o înŃelegere cu Ńarul, după
modelul celei încheiate de nobilimea şi oraşele livoniene şi estoniene în 1710.
DelegaŃia finlandeză a înaintat o serie de solicitări, aprobate de Ńar. Mai mult, s-a
convenit ca înŃelegerile încheiate de delegaŃie cu Ńarul să fie aprobate de Dieta
finlandeză. łarul a promis să respecte legile şi privilegiile finlandezilor şi sa creeze
un comitet de guvernământ în care să intre cei mai capabili oameni din noul ducat.
łarul şi-a adăugat titlurilor sale pe acela de mare duce al Finlandei. Aceasta nu a
însemnat încă şi crearea unui nou sistem politic în Finlanda 98 .
97
Ibidem, p. 47, document 25.
98
Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, From Grand Duchy to a Modern State. A Political history of
Finland since 1809, Hurst & Company, London, 1999, p. 3-9.
69