Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
au fost chemate noi alegeri pentru luna iulie. Apoi au fost desfăşurate noi alegeri care
acordau dreptul de a fi reprezentare în Parlament populaŃiei din Schleswigul de Nord.
Venstre a reuşit să câştige şi aceste alegeri cu 52 de fotolii parlamentare. SocialdemocraŃii
şi-au sporit, la rândul lor, numărul de fotolii parlamentare la 48. Noul
guvern a desfăşurat o politică economică liberală înlăturând mijloacele de control şi
raŃionalizare introduse în timpul războiului. RaŃionalizările au fost desfiinŃate în 1921.
Guvernul nu a reuşit însă să opereze reduceri de taxe. Noi taxe pe bunurile de lux şi o
taxă pe restaurante au fost introduse în 1922. Şi celelalte taxe au fost sporite.
Politicile economice ale Danemarcei de după 1918 au dus la scăderea producŃiei
cu o treime şi la creşterea şomajului de la 6,1% în 1920 la 19,3% în 1922. LegislaŃia
socială anterioară asigura şomerilor plata unei alocaŃii de şomaj timp de 70 de zile de
către societăŃile lor de asigurare administrate de sindicate. În scopul de a evita o
agravare a situaŃiei sociale, guvernul a creat un fond extraordinar de şomaj pentru a-i
ajuta pe aceia care puteau dovedi că nu aveau nici o posibilitate de angajare. În 1923,
datorită îmbunătăŃirii situaŃiei economice, o parte a celor care primeau ajutorul de
şomaj de la stat au fost îndepărtaŃi de pe liste. Urmarea a fost cea mai mare
demonstraŃie desfăşurată vreodată în Copenhaga şi Danemarca care protesta
împotriva acestei decizii. Nimic nu a fost câştigat în urma demonstraŃiei. Mai mult,
angajatorii au redus salariile pentru a reduce costurile de producŃie ceea ce a rezultat
într-o micşorare reală a standardului de viaŃă. Venstre a insistat în politicile sale
agrare asupra necesităŃii ca Ńăranii să aibă posibilitatea să cumpere mai mult pământ.
Prin urmare, în 1921 a fost votată o lege ce asigura o sporire a creditelor de stat
destinate Ńăranilor care doreau să cumpere suprafeŃe de pământ. Legea avea menirea
de a micşora migraŃia sat-oraş. În această perioadă fermele mari au devenit
mecanizate şu modernizate, prin urmare competitive.
Venstre, deşi partid liberal, nu a neglijat politicile sociale. La începutul anilor
1920 asigurările de boală au fost extinse pentru a avea în vedere şi persoanele cu
handicap. În acest fel, persoanele cu handicap sever sau parŃial puteau avea un
standard de viaŃă rezonabil. Tribunale speciale stabileau gradul de incapacitate de
muncă. Fondurile erau obŃinute prin contribuŃii oferite de angajatori, angajaŃi şi
autorităŃile locale. Ca o modificare faŃă de legislaŃia din anii 1890, pensiile de
bătrâneŃe au devenit un drept garantat de stat. Cuantumul acestora era stabilit acum
tot de stat, nu de autorităŃile locale. Îngrijirea şi găzduirea persoanelor în vârstă era
asigurată de autorităŃile locale, atunci când acestea deveneau incapabile să se
îngrijească singure. Au început să fie construite numeroase azile de bătrâni. În acest
fel, în Danemarca, sarcina îngrijirii persoanelor vârstnice nu cădea asupra rudelor mai
tinere, ci acestea locuiau în comunităŃi unde erau bine îngrijiŃi. Astfel, spre deosebire
de România, unde asistenŃa persoanelor mai în vârstă este realizată în cadrul familiei
lărgite, sistemul social danez, ca şi cel scandinav, în general, avea în prim-plan statul.
Ulterior, tendinŃa a fost aceea de a se construi apartamente speciale pentru persoanele
în etate. Ideea era ca aceştia să-şi poată păstra independenŃa.
În ciuda programelor agricole şi a celor sociale, alegerile din 1924 au însemnat o
înfrângere pentru Venstre. Criza financiară şi problemele economice au micşorat
171