Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu active până în 1958 când s-au alăturat Partidul Micilor Fermieri Finlandezi (devenit Partidul Rural Finlandez în 1966) care se desprinsese în acel an din Partidul Agrar. În iunie 1930 preşedintele Relander intenŃiona să înlocuiască guvernul Kallio cu un alt executiv. Relander i-a cerut lui Svinhufvud să ia iniŃiativa formării unui nou guvern. Conducerea Mişcării Lapua a fost aceea care a avut o influenŃă decisivă asupra programului şi compoziŃiei noului guvern. Cabinetul condus de Svinhufvud cuprindea reprezentanŃi ai tuturor celor patru partide burgheze. Mişcarea Lapua a răpit în chiar prima zi de funcŃionare a noului guvern doi parlamentari din grupul Partidului Muncitorilor Socialişti şi al Micilor Fermieri dintr-o şedinŃă a comitetului constituŃional al Eduskuntei. Aceştia au fost deŃinuŃi la Lapua şi nu au fost eliberaŃi până în momentul în care guvernul nu a promis să-i aresteze pe toŃi comuniştii din Parlamentul. Marşul mişcării din 7 iulie 1930 s-a desfăşurat paşnic. Preşedintele Relander şi liderii Ńării au privit de pe scările Catedralei din Helsinki marşul celor 12.000 de oameni veniŃi din provinciile finlandeze şi l-au întâmpinat cordial pe şeful Mişcării, Vihtori Kosola. LegislaŃia anticomunistă întârzia să apară şi, din această cauză, Mişcarea Lapua a reacŃionat răpindu-l pe un parlamentar social-democrat, vicepreşedintele Eduskuntei. Preşedintele a luat măsuri pentru a grăbi procesul legislativ: Eduskunta a fost dizolvată şi la începutul lunii octombrie au fost fixate noi alegeri. Mişcarea Lapua a fost extrem de ameninŃătoare în campania electorală. Guvernatorii provinciali au avut puteri sporite pentru a pune stavilă campaniei electorale a stângii radicale. Electoratul a urmat sfatul preşedintelui de a vota pentru partidele dispuse să aprobe legislaŃia anticomunistă. Principalul câştigător al alegerilor a fost Partidul CoaliŃiei care şi-a sporit grupul parlamentar cu 14 noi fotolii. P.S.D. a câştigat 7 noi fotolii. Comuniştii au dispărut de pe scena politică. Noul Parlament a votat legile anticomuniste în octombrie 1930 515 . Mişcarea Lapua a abandonat planurile vizând o lovitură de stat 516 . Mişcarea Lapua alătura populismul Ńărănesc naŃionalismului clasei superioare. Eşaloanele superioare ale mişcării erau alcătuite din fermieri şi profesori. În faza radicalizării sale, mişcării i s-au alăturat ofiŃeri din armată, feŃe bisericeşti, figuri binecunoscute din lumea afacerilor şi industrie. Printre suporteri se numărau şi fermieri şi antreprenori care au avut de suferit de pe urma depresiunii. Membrii activi ai mişcării erau pregătiŃi, la nevoie, să ia armele şi să dea o lovitură de stat. Ei considerau că o “revoltă patriotică” era mai utilă decât “legalitatea fără patrie”. Mişcarea nu a elaborat un manifest scris. În concepŃia ei naŃiunea avea nevoie să fie vindecată, chiar prin forŃă la nevoie. Elitismul dezastruos şi privilegiul de clasă trebuiau abolite. Parlamentarismul stricat trebuia înlocuit printr-o autoritate guvernamentală puternică. Trebuiau adoptate măsuri hotărâte împotriva stângii, pericolul cel mai mare la adresa unităŃii şi unanimităŃii poporului finlandez. În vara anului 1930 comuniştii au fost suprimaŃi 517 . Mişcarea Lapua dorea însă mai mult: asigurarea câştigurilor obŃinute în urma Războiului Civil şi restaurarea Finlandei 515 Eino Jutikkala, Kauko Pirinen, op.cit., p. 241. 516 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 159. 517 A.F. Upton (with contributions by Peter Rohde and Å. Sparring), op.cit., p. 180 şi urm. 236
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Albe. Ea continua o linie istorică care a debutat cu activismul din anii represiunii Ńariste, crearea mişcării jägerilor şi Gărzii Civile, şi apărarea Finlandei Albe în timpul războiului civil. Patriotismul Mişcării Lapua era ultranaŃionalist. Mişcarea nu era însă fascistă 518 . În toamna anului 1930, valul simpatiei populare s-a întors împotriva Mişcării Lapua datorită implicării acesteia în violenŃe. În octombrie 1930 fostul preşedinte Ståhlberg şi soŃia acestuia au fost răpiŃi la Helsinki de către ofiŃeri cu simpatii pentru Mişcarea Lapua şi duşi la Joensuu ceea ce a reprezentat o lovitură pentru spiritul de dreptate al finlandezilor 519 . OfiŃerii au întreprins actul în ciuda interdicŃiei asupra răpirilor impusă de conducerea Mişcării Lapua cu câteva săptămâni mai înainte. În alegerile prezidenŃiale din primăvara anului 1931 Ståhlberg a fost candidatul progresiştilor. Partidul Agrarian a renunŃat la susŃinerea lui Relander, considerat prea apropiat de Lapua, şi l-a susŃinut pe Kallio. Svinhufvud a acceptat susŃinerea din partea Partidului CoaliŃiei. Şi Lapua s-a arătat gata să-l susŃinută pe Svinhufvud, pe care îl considera a fi un om sincer. Şeful Gărzii Civile a făcut, de asemenea, lobby în favoarea lui Svinhufvud. În ultima rundă, Svinhufvud l-a înfrânt pe Ståhlberg cu 151 de voturi la 149. Odată cu formarea noului guvern al coaliŃiei nesocialiste, în martie 1931, condus de agrarianul J.E. Sunila, practica parlamentară a fost reinstaurată. Noul preşedinte i-a cerut lui Mannerheim să devină comandant al Consiliului de Apărare, ceea ce-i conferea acestuia comanda forŃelor armate în caz de război 520 . În primăvara anului 1933 Mannerheim a fost ridicat în rangul de feldmareşal. Mai mult, Svinhufvud l-a plasat pe şeful Marelui Stat Major al armatei finlandeze sub comanda şefului Consiliului de Apărare, atâta timp cât această funcŃie va fi deŃinută de Mannerheim. După ce sediul muncitoresc al Mişcării Lapua a fost distrus, simpatizanŃii acesteia au început în septembrie 1931 să-i atace pe social-democraŃi. Au reînceput, în acest context, să circule zvonuri despre o iminentă lovitură de stat. La sfârşitul lunii februarie 1932, la Metsälä, a izbucnit o revoltă deschisă a mişcării. Circa 400 de membrii ai Gărzilor Civile, înarmaŃi, au înconjurat în acea zi sediul muncitoresc, unde un parlamentar social-democrat pronunŃa un discurs. Aceştia au cerut şefului poliŃiei să întrerupă acea manifestare şi, dată fiind neangajarea sa, au deschis foc asupra localului. După ce au pus capăt manifestării social-democrate, şi-au aşezat cartierul general în sediul local al Gărzii Civile. Pe parcursul zilelor următoarea la Metsälä sau adunat sute de membri ai Gărzilor Civile din diferite părŃi ale Ńării. În cadrul întrunirii de la Hämmenlinna, din 29 februarie, şeful Mişcării Lapua a ordonat Gărzilor Civile să mobilizeze. Se dorea realizarea unui marş asupra Helsinkiului, după model mussolinian 521 . Oamenii trebuiau să se adune în centrele provinciale mai importante, deplin echipaŃi şi cu provizii pentru patru zile. Deşi ordinului i s-a dat curs în câteva centre, 518 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 160-161. 519 Lauri Karvonen, op.cit., p. 20. 520 J.E.O. Screen, op.cit., p. 104. 521 Lauri Karvonen, op.cit., p. 21. 237
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 235: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?