Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu cu suedeza în termen de 20 de ani. Snellman, liderul fenomanilor, a fost numit senator şi director de finanŃe. Johan Vilhelm Snellman (1806-1881), influenŃat de filosofia lui Hegel, considera că dezvoltarea cea mai importantă care avea loc în Finlanda, cu efecte pe termen lung, era lupta dintre limbile finlandeză şi suedeză. Snellman 119 era convins, de altfel, că limba suedeză nu mai avea şanse să reziste acestei competiŃii. Oricum, Snellman era de părere că un impediment în calea naşterii naŃionale finlandeze era dat de faptul că finlandezii trebuiau să se elibereze din punct de vedere cultural din dominaŃia limbii suedeze iar politic de sub cea Rusiei. Sarcina finlandezilor era de feniciza Finlanda: “suedezi nu mai suntem, ruşi nu putem deveni; noi trebuie să fim finlandezi” 120 . Partidele cele mai influente din Finlanda au fost fenomanii şi liberalii. Fenomanii beneficiau de susŃinerea unor organe de presă precum “Suometar” (din 1869, “Uusi Suometar”), “Litteraturblad” al lui Snellman şi “Helsingfors Morgonblad” (ultimele două editate în limba suedeză!). Liberalii erau susŃinuŃi de ziare precum “Helsingfors Dagblad” (1862-1889, primul ziar modern finlandez 121 ) şi “Nya Pressen”. În timp, liberalii s-au împărŃit în două subgrupuri care difereau în funcŃie de concepŃia lor despre statutul Finlandei: moderaŃii şi radicalii. Radicalii susŃineau teoria uniunii bazată pe teza expusă de senatorul Leo Mechelin în pamfletul său Précis du droit public du Grand-duché de Finlande (1886), în timp ce moderaŃii se apropiau de teoria lui Snellman care privea Finlanda ca fiind o Ńară subscrisă statului rusesc. Radicalii erau susŃinuŃi pe plan politic de ziarul “Päivälehti” (Cotidianul) din 1889, apoi Helsingin Sanomat (Ştirile Helsinkiului) din 1904. Acum a fost creat din sânul liberalilor un partid suedez, care dorea să promoveze limba suedeză. Partidul Poporului Suedez a fost fondat în 1906. În 1890 s-a produs o schimbare în sistemul de partide finlandez: alături de chestiunea lingvistică, problema atitudinii faŃă de conexiunea cu Rusia şi politica socială au ajuns să joace un rol important. În acest fel a luat mai întâi naştere, din Partidul Finlandez, un partid radical liberal denumit Partidul Finlandezilor Tineri. De asemenea, după ce ideile socialiste au pătruns în Turku, apoi în restul Finlandei, din Germania, via Suedia, în 1899 a fost creat la Turku Partidul Muncitoresc Finlandez. După ConferinŃa de la Forssa din 1903, acesta şi-a schimbat denumirea în Partidul Social-Democrat. P.S.D. Finlandez şi-a creat o subcultură proprie de acŃiune datorată mediului în care s-a născut şi evoluat: suporterii săi erau mai ales Ńărani fără pământ, iar chestiunea cea mai discută în epocă era cea rusească şi lupta pentru legalitate a poporului finlandez. OrganizaŃiile sale locale aveau cluburi speciale de întrunire în 119 Snellman a iniŃiat dezbaterea naŃională şi criticismul naŃional modern în Finlanda anilor 1840. ExperienŃa sa de viaŃă suedeză şi germană şi lecturile sale europene bogate, l-au făcut pe Snellman să fie conectat la spiritul politic al decadei revoluŃiilor. Mai târziu, Snellman a gândit viitorul societăŃii finlandeze în conexiune cu dezvoltarea unei societăŃi civice, care depindea de reuşita programelor educative. Cea mai importantă operă a sa a fost “Läran om Staten” (Teoria Statului) publicată la Stockholm în 1842. A fost influenŃat de scrierile lui Hegel, Montesquieu, Machiavelli, Voltaire. A fost preşedinte al Suomalaisen Kirjallisuuden Seura (Societatea Literară Finlandeză) între 1870 şi 1874, vezi http://www.kansallisbiografia.fi/english.html. 120 Eino Jutikkala, Kauko Pirinen, op.cit., p. 181-182. 121 Matti Klinge, A Brief..., p. 92. 80
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece fiecare district unde erau promovate valori culturale specifice filosofiei marxiste. Însuşi Lenin a remarcat nivelul cultural ridicat al mişcării social-democrate finlandeze, pe care a dat-o ca exemplu ruşilor. În Finlanda s-a dezvoltat şi o puternică viaŃă asociativă. Societatea pentru Progresul EducaŃiei Publice, fondată în 1875, cu filiale în întreaga Ńară, a fost doar una dintre asociaŃiile viguroase pe care le avea Finlanda la întâlnirea dintre cele două secole. Multe asociaŃii aveau legătură cu politicul, o parte a lor fiind înfiinŃate ca filiale locale ale Partidului Finlandez. Ca şi în cazul mişcării social-democrate, aceste asociaŃii aveau propriile lor cluburi de întrunire. Importante au fost Societatea Aurora, Societatea Biblică şi Societatea Economică Finlandeză. În anii 1830 au fost înfiinŃate asociaŃii timpurii precum Societatea Literaturii Finlandeze, AsociaŃia Artei Finlandeze. Rostul lor era de a contribui la întărirea legăturilor dintre Finlanda şi Rusia. În anii 1860, după model garibaldian, au fost înfiinŃate asociaŃii semimilitarizate, precum brigăzile de pompieri voluntari. Mişcarea cooperatistă a câştigat proeminenŃă în special sub îndrumarea cercetătorului agronom şi politicianului Hannes Gebhard (1864-1933) care a inaugurat mişcarea în 1899. Scopul acesteia a fost acela de a ridica nivelul spiritual şi cultural al celei mai sărace secŃiuni a populaŃiei. Legea din 1901 promova cooperativismul. Mişcarea cooperatistă a fost importantă în domenii precum consumul şi producŃia, comerŃul, sectorul bancar şi agricultură. În 1906 magazinele cooperatiste aveau 50.000 de membri, băncile cooperatiste 5.000 şi fermele cooperatiste 30.000. Politica de integrare politică şi administrativă a Finlandei în Rusia de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea Ideile panslavismului şi neîncrederea unei noi generaŃii conducătoare ruseşti în instituŃiile autonome finlandeze au transformat radical relaŃia dintre Rusia şi finlandezi, precum şi percepŃia Rusiei de către naŃiunea şi elita finlandeză. A fost o schimbare de substanŃă care are repercusiuni până în zilele noastre. După cum afirma istoricul finlandez Matti Klinge, modificarea politicii ruseşti a fost un efect al adoptării de către Germania în 1898 a “Legii cu privire la construirea unei flote” şi al declaraŃiei kaizerului Wilhelm al II-lea că “viitorul nostru (al germanilor, n.n.) este pe mare”. Rusia a început prin urmare să lege mult mai strâns Finlanda de St. Petersburg, pentru a cărui securitate controlul teritoriul finlandez era esenŃială 122 . Considerăm însă că aceste consideraŃii de real politik este necesar să fie puse în conjuncŃie cu noul cadru ideologic, acela al panslavismului, care guverna funcŃionarea sistemului guvernamental rus. Deja în timpul Ńarului Alexandru al II-lea s-a adoptat obiceiul de a fi consultaŃi miniştrii de resort când se adoptau anumite decizii cu privire la Finlanda. Cele mai importante chestiuni cu privire la marele ducat erau decise în negocierile speciale 122 Matti Klinge, The Baltic..., p. 135; Max Jakobson, Finland..., p. 24. 81
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 79: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?