Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
sovietică pentru a stabili o linie defensivă de-a lungul râului Svir, care leagă lacul
Onega de lacul Ladoga. Dar acolo ele s-au oprit iar cererile germane pentru o
participare finlandeză la ofensiva împotriva Leningradului sau Murmanskului au fost
refuzate. Au existat, desigur, voci în Finlanda care au cerut ca zona Kareliană
sovietică, ce era locuită preponderent de vorbitori de limbă finlandeză, să fie anexată.
Prin urmare, între 1941 şi 1944 finlandezii au stabilit o administraŃie de ocupaŃie în
Karelia Orientală şi au început să-i educe pe “civilii conaŃionali” (circa 36.000 de
suflete) să devină cetăŃeni ai Finlandei Mari. În acelaşi timp, circa jumătate dintre
ruşii trăitori în regiune (24.000), au fost internaŃi în câmpuri de concentrare 663
(acestea nu erau lagăre de concentrare după modelul german).
CobeligeranŃa finlandeză a fost un concept prea sofisticat pentru a face vreo
impresie celorlalte naŃiuni beligerante. Germanii tindeau să privească Finlanda ca pe
un stat aliat 664 , în timp ce Ńările neutre o priveau ca pe un prieten al inamicului.
Totuşi, caracterul distinct al conflictului finlandezo-sovietic a fost recunoscut de
Statele Unite, care s-au abŃinut de la a declara război Finlandei.
După înfrângerea germană de la Stalingrad, din ianuarie 1943, guvernul finlandez
a decis să caute o cale pentru a sfârşi războiul cu U.R.S.S. La 1 decembrie 1943, în
timpul ConferinŃei de la Teheran, Roosevelt l-a întrebat pe Stalin dacă era de acord să
discute chestiunea finlandeză şi dacă guvernul american putea întreprinde paşii
necesari pentru scoaterea Finlandei din război 665 . Stalin şi-a afirmat pretenŃiile faŃă de
Finlanda: restaurarea tratatului din 1940; bară navală la Hanko sau Petsamo;
rambursarea a 50% din distrugerile pricinuite Uniunii Sovietice; ruptura definitivă cu
germanii; internarea tuturor germanilor; demobilizare 666
663
Anssi Paasi, Territories..., p. 110.
664
Într-o lungă audienŃă pe care i-a acordat-o ministrul de externe finlandez, Vitting, ministrului român la
Helsinki, Notti Constantinide, s-a discutat in extenso despre relaŃiile româno-finlandeze în contextul
războiului mondial şi despre situaŃiile în care se găseau cele două state. Vitting şi-a exprimat dorinŃa ca cele
două state, dat fiind paralelismul situaŃiei lor geopolitice, să desfăşoare o politică comună, să se informeze
unul pe celălalt prin comunicări verbale transmise prin agenŃii lor asupra schimbărilor de situaŃie ce ar fi putut
interesa ambele state şi să adopte acŃiuni concertate ori de câte ori împrejurările vor fi prielnice, ca de pildă în
cazul în care ambelor state li se vor oferi măriri teritoriale excesive sau schimburi de populaŃie nedorite.
Vitting i-a declarat ministrului român că Finlanda dorea să obŃină la sfârşitul războiului numai regiunile cu
populaŃie majoritară finlandeză şi nu pe cele ruseşti, unde se puteau dezvolta mişcări iredentiste. Finlanda
viza o graniŃă care să urmeze traseul vechii graniŃe din Karelia de vest, prelungită peste lacurile Ladoga şi
Onega până la Marea Albă. Aceasta i-ar fi garantat Finlandei unitatea etnică şi o situaŃie strategică bună şi o
frontieră scurtă. Finlanda dorea ca la sfârşitul războiului să nu existe motive grave de discordie cu Rusia, Arh.
M.A.E.F., fond Romania, dosar 12 L (raport din 4 august 1941, de la Constantinide, Helsinki, pentru
Bucureşti).
665
În timp, politica externă americană a început să diminueze tonul critic la adresa Uniunii Sovietice şi să
accentueze latura de cooperare. Această politică - şi efectele acesteia asupra regiunilor baltică şi balcanică ale
Europei - a fost criticată chiar din 1944 de unele mari ziare americane, precum “The New York Herald
Tribune" din 23 martie 1944, A.N.F., fond Hj. J. Procopé, dosar 18; în fapt este o perioadă de tatonare şi de
construirea de planuri, precum a fost şi planul din octombrie 1942 al lui Winston Churchill de constituire a
Statelor Unite ale Europei care să includă confederaŃii: scandinavă, danubiană, balcanică, Winston Churchill,
Al Doilea Război Mondial, Ed. Saeculum, Bucureşti, 1996, vol. II, p. 162.
666
Alexei A. Komarov, Finland’s Withdrawal from the Second World War, în Jukka Nevakivi, Finnish-
Soviet Relations 1944-1948, Papers of the Seminar organized in Helsinki, March 21-25, 1994, by the
Department of Political History, University of Helsinki, in co-operation with Institute of Universal History,
276