Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu în Moscova în vara anului 1918 487 . În momentul în care social-democraŃii, un an mai târziu, la congresul partidului lor, sub conducerea lui Väinö Tanner, au adoptat tactica luptei parlamentare, o minoritate revoluŃionară, cuprinzând aproximativ o treime dintre membrii acestei formaŃiuni politice, au votat împotrivă. Cei mai radicali membri ai acestei minorităŃi au fost expulzaŃi din cadrul partidului. În augustseptembrie 1919 la Moscova a luat naştere Partidul Comunist Finlandez în frunte cu Otto Kuusinen, Y. Sirola şi Kullervo Manner. Manifestul din februarie 1919 al P.C.F. intenŃiona să provoace o nouă revoluŃie armată în Finlanda. Comuniştii au început o activitate “subterană” în Finlanda. RefugiaŃii roşii finlandezi, care trăiau în Suedia, constituiau un element de sprijin în activitatea P.C.F. La sfârşitul lunii mai 1919, Kuusinen a sosit în secret în Finlanda pentru a câştiga controlul asupra organizaŃiilor P.S.D. şi a pregăti o revoluŃie armată. Kuusinen a rămas ascuns în Finlanda mai mult de un an. În acest răstimp s-a convins că nu exista perspectiva unei alte revoluŃii armate în această Ńară 488 . OpozanŃii lui Tanner au avut succes în încercarea lor de a prelua sub control un număr de organizaŃii muncitoreşti, precum ligile femeilor şi tineretului 489 . Această minoritate nu a reuşit însă să ajungă să controleze executivul Partidului Social- Democrat. Ea a alcătuit însă un nou partid politic, aflat la stânga P.S.D., intitulat Partidul Muncitorilor Socialişti (1920), şi condus de Arvo Tuominen. Partidul nou format, mai radical decât P.S.D.-ul din care se desprinsese, urmărea instaurarea dictaturii proletariatului, dar, în acelaşi timp, accepta şi calea luptei parlamentare, pentru a-şi atinge scopurile, şi se opunea executării ordinelor venite din afara Ńării. Cu toate acestea, influenŃa partidului lui Tuominen la Moscova a fost mai mare decât cea a comuniştilor emigranŃi, al căror număr era destul de mic. Un membru marcant al Partidului Comunist din Finlanda, care a petrecut mult timp desfăşurând activităŃi subversive în Finlanda, O.V. Kuusinen, a ajuns însă să fie privit drept favoritul bolşevicilor ruşi. Ca şi în cazul omologului său român, executivul Partidului Comunist era alcătuit din activişti care-şi desfăşurau activitatea în Finlanda, dar aceştia erau obligaŃi să accepte ordinele conducerii comuniste aflate pe teritoriul sovietic. În 1922 comuniştii au luat parte la alegerile parlamentare şi au obŃinut 27 de mandate. Ca şi în multe alte Ńări europene, aproximativ în aceeaşi perioadă, şi în Finlanda guvernul format de agrarienii lui Kyösti Kallio a acuzat grupul parlamentar comunist de trădare şi a scos în afara legii formaŃiunea lor politică. Sub numele de OrganizaŃia Electorală a Muncitorilor Socialişti şi a Micilor Proprietari, comuniştii şiau continuat activitatea politică publică, în paralel desfăşurând şi o activitate subterană. 487 Programul P.C.F. a fost adoptat la 29 august 1918 şi afirma că “Republica Socialistă Sovietică a proletariatului rus...este singura patrie adevărată a proletariatului revoluŃionar mondial...şi trebuie apărată de comuniştii din toate Ńările...”, D.G. Kirby (editor), Finland..., p. 244-245, document 144. 488 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 127. 489 A.F. Upton (with contributions by Peter Rohde and Å. Sparring), The Communist Parties of Scandinavia and Finland, Weidenfeld and Nicolson, London, 1973, p. 126. 220
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Evident, nu era un secret pentru nimeni că OrganizaŃie Electorală era reprezentanta comuniştilor. În cadrul mişcării sindicale, comuniştii au colaborat uneori cu social-democraŃii. OrganizaŃia Sindicatelor din Finlanda, deşi dominată de extrema stângă, nu s-a alăturat Profinternului comunist 490 . Dar nici InternaŃionalei Sindicale Social-Democrate de la Amsterdam. Pe plan politic, însă, social-democraŃii şi comuniştii au început să se distanŃeze tot mai mult în chestiuni esenŃiale precum cea a socializării mijloacelor de producŃie sau problema agrară. Astfel, Tanner a atras asupra sa blamul din partea radicalilor de stânga şi de dreapta şi a câştigat simpatia cercurilor moderate. În anii 1920 comuniştii s-au întrecut cu social-democraŃii pentru controlul organizaŃiilor sindicale 491 . Comuniştii au obŃinut controlul asupra OrganizaŃiei Centrale Sindicale încă din 1920. Nivelul de organizare al acesteia era însă foarte scăzut. Numărul său de membri a sporit doar odată cu creşterea economică din 1926. Angajatorii nu recunoşteau drepturile contractuale ale organizaŃiilor sindicale şi au recurs la presiuni asupra acelor muncitori care erau implicaŃi în activităŃi sindicale. Angajatorii aveau la dispoziŃie şi organizaŃia Vientirauha Oy, fondată în 1920, şi condusă de activistul şi jägerul Martti Pihkala. OrganizaŃia a ajuns să numere nu mai puŃin de 34.000 de aderenŃi, şi a slujit scopului de a sparge grevele muncitoreşti. Sistemul de partidele politice 120 100 80 60 40 20 0 1907 EvoluŃia partidelor politice finlandeze în funcŃie de numărul de parlamentari 1909 1911 1916 490 Profinternul era organizaŃia sindicală patronată de Moscova. 1919 Partidul Poporului Suedez P.S.D. Partidul Agrar Partidul Coalitiei Partidul National Progresist Liga Democratica a Poporului Finlandez 1924 1929 1933 1939 1948 1954 1962 1970 1975 1983 1991 1999 221
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 219: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?