Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
era gata să-şi apere neutralitatea cu armele în mână 579 . DelegaŃiei i se cerea să refuze
stabilirea de baze militare, redesenarea frontierei sau asistenŃă militară reciprocă.
DelegaŃiei i se oferea doar posibilitatea de a accepta cedarea unor insule în bazinul
oriental al Golfului Finic în schimbul unui teritoriu rusesc. Lui Paasikivi i s-a cerut,
de asemenea, să se asigure că tratativele nu erau rupte. Mannerheim cerea adoptarea
unei soluŃii de compromis.
Însă neutralitatea finlandeză nu i-a convins pe sovietici, care nu o considerau o
politică credibilă 580 . AutorităŃile navale sovietice considerau că deŃinerea coastei
estoniene nu era suficientă pentru a garanta poziŃia marinei sovietice la Golful Finic.
Uniunea Sovietică avea nevoie să obŃină cel puŃin bazele şi bateriile de artilerie de
coastă de la Hanko şi Porkkala. Ministrul sovietic în Finlanda, Derevianski, elaborase
un set de propuneri minimale şi maximale. Ambele solicitau Finlandei să cedeze
insulele din Golful Finic şi să permită ca o bază navală şi aeriană sovietică să fie
construită la Hanko. Programul minimal mai includea cedarea unei părŃi a Istmului
Kareliei şi a părŃii vestice a Peninsulei Râbachi de la Marea Barents. Programul
maximal solicita Finlandei să cedeze partea sud-estică a teritoriului său din jurul
Vâborgului şi regiunea Pechenga de la Marea Barents. La toate acestea se adăuga şi
propunerea cu privire la semnarea unui tratat de asistenŃă mutuală. Propunerile
sovietice urmau schema programului cu privire la łările baltice şi au fost elaborate
chiar de aceeaşi oameni. Imediat ce invitaŃia lui Molotov a sosit, Finlanda a început să
cheme sub arme rezerviştii şi să procedeze la evacuarea populaŃiei din oraşe 581 . La 12
octombrie a fost ordonată mobilizarea deplină sub masca unor exerciŃii militare
extraordinare. De partea cealaltă a frontierei deja se proceda la concentrări de armată
sovietică la graniŃele Finlandei 582 .
În cadrul negocierilor de la Moscova Uniunea Sovietică a fost reprezentată de
Stalin şi Molotov. Stalin însuşi le-a explicat finlandezilor nevoia de a lărgi adâncimea
spaŃiului de apărare a Leningradului. Şi acest lucru nu putea fi obŃinut, decât preluând
o fâşie din teritoriul finlandez. Stalin a renunŃat la ideea încheierii unui tratat de
asistenŃă mutuală în momentul în care Paasikivi şi-a expus opoziŃia fermă faŃă
încheierea sa. Stalin a făcut apel la programul minimal al lui Derevianski şi a insistat
cu precădere asupra închirierii Peninsulei Hanko pentru armata sovietică şi asupra
retrasării frontierei în Istmul Kareliei. Sovieticii se gândeau la posibilitatea închiderii
Golfului Finic între Hanko şi Paldiski. Stalin a insistat pentru retrasarea graniŃei cu
Finlanda în Karelia Orientală, aflată la numai 32 de km. de Leningrad. Pornind de la
ideea că “nu putem schimba geografia”, dictatorul sovietic a cerut ca frontiera să fie
mutată 70 de km. mai departe, în afara razei artileriei aflate pe teritoriul finlandez.
579 Era o atitudine care amintea de lupta finlandezilor împotriva opresiunii Ńariste în timpul regimului lui
Nicolae al II-lea. Cedarea în faŃa Moscovei era considerată ca un prim pas spre alte cedări, John H. Wuorinen,
op.cit., p. 53.
580 Jukka Nevakivi, Finnish..., p. 37.
581 D.G.F.P., vol. VIII, The war years, September 4th, 1939 - March 18th, 1940, p. 251, document 226
(telegrama ministrului german Blücher, pentru Ministerul german al Afacerilor Străine, Helsinki, 10
octombrie 1939).
582 Olli Vehviläinen, op.cit., p. 35-37.
256