Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Odată cu expansiunea politică, elita militară lituaniană a început să joace un rol
mai proeminent în afacerile de stat. Cele mai importante poziŃii rămâneau însă în
mâna membrilor dinastiei domnitoare. La mijlocul secolului al XIV-lea, 40 de
membri ai acesteia deŃineau principalele pârghii ale puterii de stat. Cel mai talentat
dintre aceştia, fratele marelui duce Algirdas, prinŃul Kjastutis de Trakai, a fost
principalul organizator al luptei împotriva cruciaŃilor 45 .
Către sfârşitul domniei lui Algirdas, relaŃiile cu Ordinul Teutonic au atins din nou
pragul critic. Regiunile din jurul cetăŃilor Vilnius şi Trakai au fost devastate de
teutoni. Pe de altă parte, cele trei campanii întreprinse de Algirdas împotriva
Moscovei s-au oprit la porŃile oraşului rus. Expansiunea statului lituanian, benefică
sub raportul noii sale dimensiuni politice, a început însă să solicite tot mai multe
resurse, ceea ce a făcut să devină tot mai clară „o nevoie de asigurare a unui nou set
de relaŃii cu vecinii” 46 .
La fel de evidentă a devenit şi necesitatea renunŃării la păgânism. AspiranŃii în
vederea botezării lituanienilor în religia creştină erau Ordinul Teutonic, Polonia
(ambele adepte ale ritului catolic) şi Rusia ortodoxă. Fiecare dintre aceste state spera
să câştige ceva pentru el însăşi în urma creştinării lituanienilor. În cele din urmă,
polonezii au avut câştig de cauză. În 1385 marele duce Jogaila a ajuns la un
compromis cu polonezii: el a primit coroana Poloniei (1386), în schimbul adoptării
creştinismului de către Lituania (1387), al cărei mare duce rămânea. O reacŃie
autohtonistă la încercarea lui Jogaila de a conduce Lituania cu ajutorul nobilimii
poloneze l-a adus în 1392 pe tronul Lituaniei pe Vytautas.
Adoptarea religiei catolice de către lituanieni a marcat un element esenŃial în
încadrarea acestui stat în lumea valorilor europene. Catolicismul a permis
modernizarea societăŃii şi a statului lituanian. S-au construit numeroase biserici şi
mănăstiri, au fost fondate şcoli şi crescut nivelul de alfabetizare, lituanienii au început
să studieze la universităŃile europene.
Clerul catolic a devenit din ce în ce mai influent în Lituania, după cum cultura şi
limba aristocraŃiei şi a clerului superior s-a polonizat, pas cu pas. În anul adoptării
religiei catolice, au fost elaborate trei legi importante, care vor marca destinul
societăŃii lituaniene pentru perioada următoare. În primul rând, biserica catolică a
obŃinut proprietăŃi funciare importante. Imunitatea juridică şi asupra proprietăŃii au
constituit alte achiziŃii ale instituŃiei religioase. Sporind astfel prestigiul bisericii,
Jogaila nu a neglijat nici nobilii catolici, care au obŃinut un statut superior boierilor
ortodocşi. Pe de altă parte, acum s-au pus bazele unei populaŃii cu caracteristici
urbane, odată cu acordarea dreptului de autoguvernare oraşului Vilnius, potrivit legii
germane (ce urma modelul oraşului Magdeburg). Urmaşul său, marele duce Vytautas
a continuat reformele, ai căror principali beneficiari au devenit nobilii, care au luat
locul prinŃilor în guvernarea locală şi cărora li s-a acordat drept de posesiune asupra
Ńăranilor.
45 Zigmantas Kiaupa, Ain Maesalu, Ago Pajur, Guntis Vilumsons, The history of..., p. 45.
46 Ibidem.
36