Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
autoritarism instituŃionalizat, şi nu unul personal 463 . Foştii lideri ai partidelor
democratice au boicotat alegerile pentru camera inferioară în decembrie 1936.
CandidaŃii au fost nominalizaŃi de “comitete sociale”. Pentru camera superioară
(Consiliul de Stat) nu aveau loc alegeri. Membrii acesteia erau selectaŃi de către
Konstantin Päts, prin intermediul unor comitete corporatiste profesionale şi
comerciale, formate mai înainte, şi de către organizaŃii sociale care depindeau de
guvern. CâŃiva membri erau integraŃi ex officio în această cameră iar câŃiva numiŃi de
preşedinte. Estonia a căpătat astfel, în august 1937, o nouă ConstituŃie, care a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 1938 464 . Camera inferioară, denumită Adunarea ReprezentanŃilor
Statului şi alcătuită din 80 de membri, era aleasă în mod direct de către cetăŃeni.
Preşedintelui şi-a asumat prin noua ConstituŃie puteri legislative şi mai largi decât în
1933.
Preşedintele numea cabinetul condus de un prim-ministru. Avea dreptul de veto
împotriva legilor adoptate de Parlament. Vetoul prezidenŃial a fost întărit: numai o
majoritate absolută în ambele camere sau o majoritate de 3/5 a Camerei DeputaŃilor
puteau înlătura vetoul prezidenŃial 465 . Decretele sale aveau nevoie de contrasemnătura
unui ministru pentru a fi valabile, şi puteau fi legiferate doar în perioada în care
Parlamentul nu se afla în sesiune. Preşedintele era ales de un colegiu electoral alcătuit
din membrii Parlamentului şi reprezentanŃii administraŃiei locale.
În vederea alegerilor pentru Adunarea ReprezentanŃilor Statului, Isamaaliit a
fondat “Frontul NaŃional pentru Implementarea ConstituŃiei”. Celelalte partide
politice au fost interzise dar candidaŃi ai opoziŃiei, acŃionând ca independenŃi, şi-au
depus candidaturile în 72 din cele 80 de districte electorale. Biroul Statistic Central de
Stat nu a dat publicităŃii rezultatul oficial al alegerilor. Datele existente arată că
candidaŃii opoziŃiei au obŃinut 238.000 de voturi în vreme ce candidaŃii Frontului
numai 208.000 voturi. Datorită votului electoral de tip majoritar numai 26 dintre
candidaŃii opoziŃiei au intrat în camera inferioară a Parlamentului. Iar 10 dintre
aceştia au susŃinut Frontul în forul legislativ. OpoziŃia avea dreptul de a vorbi în mod
liber în această cameră. Discursurile opoziŃiei nu apăreau însă în presă.
Pentru alegerile prezidenŃiale s-au prezentat numai doi candidaŃi: Konstantin Päts
şi Jaan Tõnisson. În mod firesc, datorită controlului exercitat asupra vieŃii politice
interne, Päts a fost cel ales.
În ciuda inexistenŃei libertăŃii democratice, Estonia a cunoscut pe plan economic
un progres substanŃial în anii 1930. Economistul american Colin Clark, citat de liderul
social-democrat estonian August Rei, arăta că salariul mediu în Estonia era de 341 de
dolari. Cifra era mai mică decât cea din Suedia (695), Danemarca (680), Finlanda
(380), Letonia (345), dar mai mare decât în cazul Italiei (338), Bulgariei (259) sau
României (243). Din această sumă estonienii cheltuiau circa 41,8% pentru hrană 466 .
463
Lee Kendall Metcalf, op.cit., p. 339.
464
Pe plan extern, în decembrie 1938, a fost adoptată Legea NeutralităŃii, Peeter Vares, Olga Zhuryari, op.cit.,
p . 6.
465
Lee Kendall Metcalf, op.cit., p. 339.
466
August Rei, Have the Small states a right to freedom and independence?, Boreas Publishing Co., 1946, p.
25.
206