Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu În Norvegia, alegerile din 1933 au conferit Partidului Laburist cele mai multe voturi din istoria sa. El nu a reuşit însă să-l răstoarne de la putere pe Mowinckel care conducea un guvern minoritar al Venstre. Au urmat apoi dezvoltări asemănătoare cu cele din Danemarca şi Suedia. În 1935 Partidul Laburist a ajuns la putere în alianŃă cu Partidul Agrar care fusese cel mai aprig adversar al sindicalismului rural şi al oricărei concesii sociale pentru şomeri. Liderul laburist Johan Nygaardsvold era un fost muncitor pe care nu-l interesa prea mult ideologia. Nygaardsvold a plătit prin urmare preŃul financiar costisitor în favoarea fermierilor. Când scrutinul următor a micşorat numărul agrarienilor în Storting el era dispus să caute parteneri mai rezonabili. LegislaŃia cea mai cuprinzătoare a fost aceea a reformatorului şi juristului danez K.K. Steincke care a redus cele 55 de legi şi părŃi de legi cu caracter social existente la 4. Acestea conŃineau un sistem complet de asigurări şi un Act de Îngrijire Publică. Această măsură trebuia să fie administrată de autorităŃile locale pe baza principiului liberal că primirea asistenŃei publice nu trebuia să mai implice stigma sărăciei atâta timp cât primitorul nu putea fi blamat pentru situaŃia sa pauperă. Măsurile daneze au fost finanŃate de o creştere cu 30% a taxelor într-o perioadă de 7 ani, iar prosperitatea suedeză a permis o creştere a taxelor cu 50% în 5 ani. Aceasta a permis Suediei să finanŃeze alocaŃii familiale şi de maternitate generoase. Mai mult, în Suedia abrogarea legii pentru protecŃia spărgătorilor de grevă - modificată deja în 1914 - combinată cu legiferarea concediului pentru toŃi angajaŃii pe cheltuiala angajatorilor au facilitat apariŃia unei atmosfere de conciliere în relaŃiile industriale. Negocierile prelungite din 1938 de la Saltsjöbaden au avut ca rezultat prima ÎnŃelegere Generală cu privire la salarii şi condiŃiile de angajare acceptată atât de patronat cât şi de sindicate. Norvegia a urmat Suedia în chestiunea extinderii sistemului de asigurări, un început modest al pensiilor de bătrâneŃe, lucrări publice pentru sprijinirea şomerilor, susŃinerea fermierilor şi pescarilor. PoziŃia sindicatelor în Finlanda era încă slabă, dar şi acolo sa făcut un început prin acordarea de alocaŃii familiale, prin măsuri pentru întărirea sănătăŃii populaŃiei (mai cu seamă prin lupta împotriva tuberculozei). Propunerile lui Tanner pentru pensii de bătrâneŃe şi invaliditate vor fi aprobate doar în 1940. Aceste progrese sociale au fost posibile datorită refacerii comerŃului mondial în care statele scandinave erau foarte implicate. Ele au demonstrat că economia capitalistă era capabilă de reforme şi că reformele sociale nu distrugeau capitalismul 309 . Discursurile extremei drepte şi ale extremei stângi europene îşi dovedeau în Scandinavia nerealismul. Economia suedeză s-a refăcut mai repede decât cea britanică: între 1932 Produsul NaŃional Brut a crescut cu 50%. În Norvegia rata de creştere anuală a fost de 4%. În 1938 producŃia industrială era cu 75% mai mare decât înainte de război. În 1937 finlandezii au reuşit să ajungă la nivelul anului 1928 în privinŃa valorii şi volumului exportului. Danemarca a avut mai puŃine reuşite în muncă de 8 ore şi naŃionalizarea industriilor, David Kirby, The Baltic World 1772-1993. Europe's Northern periphery in an age of change, Longman Group, London, New York, 1995, p. 271. 309 Christopher Pierson, Beyond the Welfare State? The New Political Economy of Welfare, Polity Press, Oxford, 1994 (ediŃia a III-a, precedentele ediŃii datează din 1991 şi 1992), p. 24. 148
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece acest domeniu, restricŃionarea accesului produselor lactate daneze pe piaŃa britanică fiind responsabilă pentru scăderea doar la jumătate a şomajului în anii 1930 310 . Un fapt remarcabil în ceea ce priveşte Scandinavia este slabul scor electoral obŃinut de partidele de extremă dreaptă. Căutând să discearnă motivaŃia pentru care extrema dreaptă nu s-a bucurat de succes în Scandinavia, istoricul Ulf Lindström, într-o lucrare excelentă, se opreşte asupra a nouă motivaŃii importante - politicoistorice (primele trei), politico-economice (următoarele trei) şi politico-reprezentative (ultimele trei), cantonate în sfera următoarelor aspecte: • specificul construcŃiei naŃionale (relaŃia biserică-stat; omogenitatea teritorială, consecinŃele celui de-al Doilea Război Mondial); • clivajul urban-rural şi formele sale (coaliŃiile centru-periferie; microcosmosul rural, orientarea spre piaŃă; structura de proprietate); • clivajul stânga dreapta (polarizarea; forŃa şi unitatea burgheziei; relaŃiile sindicatpartid); • marea criză economică (efectele acesteia asupra claselor sociale) • accederea într-o organizaŃie versus ieşirea dintr-o organizaŃie (mobilizarea maselor; loialităŃi organizaŃionale şi suprapuse); • conflict contra consens (ierarhia intereselor organizate; forurile de negociere; mecanismele de apărare a intereselor organizate de guvern); • stabilitatea sistemului de partide (dimensiunile competiŃiei între partide; legile electorale; stabilitatea în gruparea voturilor); • adaptabilitatea sistemului de partide (capacitatea de acomodare; coaliŃiile dintre partide); • organizarea şi conducerea extremei drepte (accesul la organizaŃiile formale şi grupările sociale; resursele) 311 . Vom insista, în continuare, asupra câtorva dintre aceşti factori. Prin contrast cu Ńările continentale, clerul scandinav fusese depolitizat de secole. Biserica Luterană, servilă statului, nu a întreprins acŃiuni de obstrucŃionare a extinderii sufragiului şi reformelor. Biserica chiar a încurajat acest proces ceea ce a declanşat o mobilizare politică fără precedent. Mobilizarea a fost iniŃial un factor de instabilitate şi a alimentat cele două extreme politice. łările scandinave au cunoscut numai schimbări teritoriale minore în secolele al XVIII-lea - al XIX-lea. Secesiunea Finlandei de Suedia la 1809, trecerea Norvegiei de la Danemarca la Suedia la 1814, independenŃa Norvegiei la 1905 nu au afectat omogenitatea naŃională a Ńărilor scandinave. NaŃionalismul romantic din Danemarca şi Norvegia era potrivnic ideilor extremei drepte. MinorităŃile puŃin numeroase care trăiau în Scandinavia erau prea slabe pentru a provoca un sentiment de respingere a lor de către grupul etnic majoritar. 310 T.K. Derry, A History of..., p. 324. 311 Ulf Lindström, Fascism in Scandinavia 1920-1940, Almqvist&Wiksell International, Stockholm,1985, p. 180. 149
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 147: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?