Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
Fondat în 1896 de către evreii bundişti, proprietarii polonezi sărăciŃi şi Ńărănimea
săracă lituaniană, Partidul Social-Democrat Lituanian a devenit cel mai influent în
timpul revoluŃiei de la 1905. În 1902 a apărut Partidul Democratic Lituanian de
orientare socialistă, al doilea ca număr de membri după P.S.D. Partidul susŃinea ideea
autonomiei Lituaniei. Al treilea partid, de orientare conservatoare, a fost Liga Creştin-
Democrată Lituaniană, apărută la 1905.
În Lituania abia după Manifestul din octombrie au început mişcările sociale. La 4-
5 decembrie 1905 a fost convocată Marea Seimas din Vilnius care-i cuprindea pe
reprezentanŃii societăŃii lituaniene, inclusiv reprezentanŃi ai emigranŃilor. Această
mare adunare a fost convocată la iniŃiativa lui Jonas Basanavičius şi a cuprins 2.000
de delegaŃi. DelegaŃii şi-au exprimat în această adunare nemulŃumirea lor faŃă de
conducerea Ńaristă, dorinŃa de autonomie a Lituaniei etnografice într-o federaŃie cu
alte naŃiuni din Imperiul Rus şi voinŃa lituanienilor de a fi înlăturate presiunile
culturale şi religioase rusă şi poloneză 82 .
Concomitent, a început procesul de democratizare: presa şi-a recăpătat libertatea,
autoguvernarea districtuală a fost reorganizată, limba lituaniană a fost introdusă ca
limbă de predare în şcoli. Mai mult, biserica catolică şi-a recăpătat statutul privilegiat.
În scurt timp însă autorităŃile de stat au pus punct procesului de democratizare. Din
1906 lituanienii şi-au putut exprima interesele în cadrul Dumei 83 . În cadrul primei
Dume din 1906, boicotată de social-democraŃi, democraŃii lituanieni au avut patru
fotolii, liberalii două iar clericalii numai unul. În a doua Dumă din martie-iunie 1907
social-democraŃii au deŃinut cinci fotolii iar democraŃii două. În cea de-a treia Dumă
din 1907-1912 lituanienii au dispus de patru locuri, din care trei au revenit socialdemocraŃilor
iar unul democraŃilor 84 . În preajma primului război mondial deputaŃii
lituanieni din Dumă, mai vechi sau mai noi, au fondat un consiliu naŃional ad-hoc
format din 14 deputaŃi nonsocialişti 85 .
Lumea baltică şi Primul Război Mondial
Primul Război Mondial a afectat curând după debutul său regiunea Mării Baltice.
Bătăliile de la Tannenberg şi Lacurile Mazuriene din august-septembrie 1914 au fost
purtate în regiunea proximă Mării Baltice 86 .
Început sub auspicii nefavorabile micilor puteri, după cum afirma I.G. Duca,
Primul Război Mondial s-a dovedit a fi până la sfârşit o oportunitate pentru acestea.
IniŃial războiul fusese primit în Imperiul Rus, după expresia lui Leon Donici, “ca un
82 Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, Lithuania..., p. 18.
83 Zigmantas Kiaupa, Ain Mäesalu, Ago Pajur, Guntis Vilumsons (coordonatori), op.cit., p. 116-118.
84 Deşi a marcat un pas înainte pe calea liberalizării regimului politic din Rusia, Duma de Stat era totuşi
lipsită de instrumentele necesare unei liberalizări reale a imperiului. I.G. Duca se întreba într-un articol
publicat la 16 august 1905 în “Universul”: “Ce încredere poate să aibă poporul rus într-o constituŃie care pe
lângă că instituie numai un parlament consultativ şi dă ultimul cuvânt tot birocraŃiei şi arbitrariului, mai e şi
menit să fie ales mai cu seamă din clasele de unde birocraŃia recrutează cele mai numeroase şi cele mai
puternice din elementele ei?”, vezi I.G. Duca, Lumea la început de veac, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1994
(ediŃie, postfaŃă, note de Damian Hurezeanu şi Nicolae C. Nicolescu), p. 91.
85 Stanley W. Page, The Formation ..., p. 9.
86 Matti Klinge, The Baltic ..., p. 136.
63