Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu complicatei chestiuni a statutului oraşului şi provinciei Memel. Discursurile agresive ale lui Hitler ridicau pentru Letonia un nou obstacol în calea prezervării securităŃii sale la Marea Baltică. Pentru Estonia se năşteau temeri de securitate similare. Prin urmare, în anul 1933 planurile de creare a unei alianŃe zonale largi au reapărut. Alături de pericolul reprezentat de politică revizionistă a Germaniei, pactul încheiat de Polonia cu Hitler pe data de 26 ianuarie 1934, care a aşezat pe baze noi relaŃiile germano-poloneze, a reprezentat o surpriză neplăcută pentru politicienii baltici şi a creat o situaŃie complet nouă în regiunea baltică. Deşi reacŃiile cele mai violente au venit din Lituania, reacŃia cea mai consistentă a venit din Estonia şi Letonia. Aceste două state au încheiat, la 17 februarie 1934, un tratat bilateral, care constituia atât o reînnoire cât şi o extindere a alianŃei defensive estoniano-letone din 1 noiembrie 1923 435 . Clauzele acestui nou tratat impuneau trimiterea de delegaŃii comune pentru a le reprezenta interesele la conferinŃele internaŃionale, convocarea unor întâlniri regulate ale miniştrilor lor de externe, întrunirea unor comisii mixte care să coordoneze afacerile politice, legislative şi economice 436 . Mai mult, Estonia şi Letonia au lăsat uşa deschisă pentru participare la această alianŃă şi altor state 437 . Pericolul iminent la care păreau a fi supuse łările baltice şi necesitatea de a-şi prezerva independenŃa lor politică şi economică, evoluŃia lor îndelungată spre federalizare, interesele comune avute în această parte a Europei au făcut ca pe data de 12 septembrie 1934 la Geneva să fie încheiat Tratatul de colaborare şi bună înŃelegere dintre Estonia, Letonia şi Lituania. Încă din preambulul acestui tratat, cele trei părŃi contractante se declarau “dornice să contribuie la menŃinerea şi garantarea păcii şi să-şi coordoneze politicile externe în spiritul principiilor Ligii NaŃiunilor”. Prin locul ales pentru semnarea tratatului, Geneva, sediul acestui organism internaŃional, ca şi prin scopurile eminamente paşnice pe care şi le propunea, noua alianŃă regională se înscria în cadrul statuat de Pactul Ligii NaŃiunilor şi se integra în ordinea europeană al cărei principal garant erau FranŃa şi Anglia. Statele semnatare se obligau să-şi acorde mutual întreg sprijinul politic şi diplomatic în relaŃiile lor internaŃionale (articolul 1); Cele trei state decideau să instituie o ConferinŃă periodică a miniştrilor afacerilor străine, care să se întrunească de două ori pe an şi care să menŃină legătura între cele trei state, sub preşedinŃia reprezentantului Ńării-gazdă (articolul 2); Era stipulată o înŃelegere amiabilă în cazul oricărei chestiuni litigioase ce ar fi putut să apară (articolul 4); Lituania, Estonia şi Letonia se angajau să se ajute în mod ferm una pe cealaltă pe plan diplomatic (articolele 5-6); Baltic Studies, Stockholm University, 15-17 October 1992, Acta Universitatis Stockholmiensis, Studia Baltica Stockholmiensia, Uppsala, 1994, p. 10-11. 435 Tratatul valorifica o istorie deja lungă a relaŃiilor bilaterale bune dintre Estonia şi Letonia, subliniată în repetate rânduri, A.N.E., fond 957, pachet 8, dosar 1135, f.f. (telegrama nr. 2446 din 12 aprilie 1930 de la Kviesis pentru Otto Strandmann). 436 B.D.F.A., vol. 63, Scandinavia and Baltic States, January 1934 - December 1935, Document. 34, p. 34-36. 437 Vezi Inesis Feldmanis, Aivars Stranga, The Destiny of the Baltic Entente 1934-1940, LĀI, Riga, 1994, p. 25 şi urm. 196
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Erau recunoscute, prin tratat, câteva aspecte specifice în politicile acestor state (se făcea o referire directă la relaŃiile încordate lituaniano-polone, etc.) (articolul 4). Tratatul a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani, iar în cazul în care nici una din părŃile contractante nu-l denunŃa, îşi prelungea automat valabilitatea 438 . Profesorul estonian Peeter Vares, luând în discuŃie acest tratat, remarca faptul că Antanta Baltică, creată în acest mod, nu a fost o alianŃă militară. AlianŃa stabilea doar întâlniri regulate ale miniştrilor de externe ai statelor semnatare. Caracterul alianŃei era aşadar politic 439 . Principala instituŃie a noi alianŃe era ConferinŃa Miniştrilor Afacerilor Străine. Sesiunile acestei conferinŃe puteau fi atât ordinare cât şi extraordinare. Sesiunile ordinare trebuiau să fie în număr de două în fiecare an. Ele urmau să se desfăşoare, prin rotaŃie, în fiecare Ńară. Sesiunile extraordinare puteau fi convocate de o Ńară sau, prin înŃelegere, de toate. Aceste sesiuni trebuiau să se desfăşoare într-un stat străin. Ministrul de externe al Ńării în care se desfăşura conferinŃa era şi preşedintele acesteia. Miniştrii de externe baltici au reuşit însă să mai adopte unele atitudini comune, precum aceea asupra neutralităŃii 440 . La cea de-a 21-a Adunare a Ligii NaŃiunilor, aceste state şi-au rezervat dreptul de a rămâne neutre şi de a nu aplica sancŃiunile prevăzute de articolul 16 al Pactului Ligii. În noiembrie 1938, łările baltice au adoptat legi speciale în această direcŃie. Deja în 1939 ÎnŃelegerea Baltică era însă mult prea slabă pentru a mai conta în relaŃiile internaŃionale. Ultima conferinŃă a łărilor baltice s-a întrunit între 14-16 martie 1940. ConferinŃa a decis intensificarea cooperării economice şi culturale, precum şi menŃinerii neutralităŃii pe plan internaŃional 441 , fără a ajunge însă la vreo soluŃie în faŃa politicilor agresive sovietice. Chestiunea Vilniusului Semnarea păcii cu Rusia sovietică nu a însemnat sfârşitul problemelor pentru această Ńară. Noul inamic a devenit Polonia. Aceasta a pretins preluarea Vilniusului, pe care parlamentul lituanian (Taryba) îl declarase capitala Lituaniei. Polonia a capturat Vilniusul de la Armata Roşie în aprilie 1919. Conflictul militar care a început între Lituania şi Polonia nu a putut fi rezolvat nici de ConferinŃa de pace de la Versailles şi nici de convorbirile directe polono-lituaniene. Linia de demarcaŃie stabilită în iulie 1919 nu a fost respectată. Ciocnirile de graniŃă s-au întrerupt temporar numai în primăvara anului 1920, când a început războiul dintre Polonia şi Rusia sovietică. 438 Arhivele NaŃionale Istorice Centrale (Arh.N.I.C.), fond Vasile Stoica, dosar I/68, f. 1-4 (Tratat de înŃelegere şi colaborare între Letonia, Lituania şi Estonia, Geneva, 12 septembrie 1934). 439 Peeter Vares, Olga Zhuryari, Estonia and Russia. Estonians and Russians: a dialogue, The Olof Palme International Center (Sweden), The Institute of International and Social Studies (Estonia), Center for the Study of Mind and Human Interaction, University of Virginia (USA), Tallinn, 1998 (ediŃia a II-a, prima ediŃie 1996), p. 6. 440 În nordul Europei era o tendinŃă generală de dezangajare din cadrul obligaŃiilor asumate prin apartenenŃa la Liga NaŃiunilor. Într-un discurs din 18 noiembrie 1935, intitulat “Securitate generală sau insecuritate generală?”, suedezul Sandler vorbea cu pesimism despre Liga NaŃiunilor, vezi A.N.E., fond 957, pachet 14, dosar 183, f. 28-39. 441 Inesis Feldmanis, Aivars Stranga, op.cit., p. 58. 197
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 195: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?