Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
încheierea “înŃelegerilor de criză” care au reuşit să-i aducă alături, în actul guvernării,
pe social-democraŃi şi agrarieni, interesele muncitorilor şi cele ale fermierilor.
Această strângere de mână dintre cele două grupuri de interese a fost una dintre cele
mai semnificative evenimente de pe scena politică scandinavă interbelică.
Suedia în perioada interbelică
Perioada interbelică a fost o epocă de inovaŃii pentru Suedia. Suedia a găsit o
nouă formă de organizare politică care a servit Ńara timp de un secol. Capacitatea de
export şi cea antreprenorială au adus Ńara în prim-planul economiei mondiale.
PopulaŃia a crescut la 5,3 milioane locuitori. În anii 1920, realiştii sociali au “moşit” o
nouă identitate suedeză. Pentru scandinavi, epoca jazz-ului a fost marcată de
prohibiŃie, începuturile statului social-democrat şi flirt cu radicalismul de extremă
dreaptă. În perioada interbelică, Suedia şi-a perfecŃionat un sistem de guvernământ
care apărea străinilor a fi un paradis. Social-democraŃia suedeză a colaborat cu clasa
mijlocie. În 1928 a fost votată o legislaŃie care declara grevele ilegale în perioada în
care erau în vigoare înŃelegeri colective între ConfederaŃia Suedeză a Sindicatelor şi
FederaŃia Suedeză a Angajatorilor. LegislaŃia a rămas în vigoare până în anii 1980 313 .
Între 1919 şi 1921 în Suedia au fost adoptate o serie de reforme care acordau
drept de vot tuturor bărbaŃilor şi femeilor de la vârsta de 23 de ani cu câteva excepŃii.
Deşi aleasă prin vot indirect, prima cameră a încetat să mai fie un instrument al
conservatorilor. Cele două camere puteau acum să-şi aleagă singure preşedinŃii,
îngrădind astfel puterea regelui 314 .
În Suedia, prohibiŃia a îmbrăcat forma sistemului Bratt, denumit după inventatorul
său, Dr. Ivan Bratt. În acest fel au fost evitate neajunsurile prohibiŃiei totale
(contrabanda şi piaŃa neagră), raŃionalizând în acelaşi timp vânzarea către
consumatorii individuali. Monopolul producerii şi importului de alcool a fost acordat
unei companii de stat. Administrarea vânzării băuturilor alcoolice cu amănuntul a fost
încredinŃată unor persoane care promovau idealuri antialcoolice. În 1922 suedezii au
respins prin referendum ideea unei prohibiŃii totale.
Anii 1919-1920 au reprezentat o perioadă de creştere economică, mai ales datorită
creşterii masive a cererii de celuloză şi hârtie pe piaŃa externă. RaŃionalizările au
încetat şi comerŃul a redevenit liber. Economia Suediei continua să fie bazată pe
export de capital, produse industriale şi alimentare, în special lapte şi unt. Însă coaliŃia
liberalo-socialistă a lui Edén, împotrivindu-se îngrădirilor vamale, a făcut ca din 1920
piaŃa suedeză, care a importat masiv, să fie concurată de firmele străine. Multe
întreprinderi suedeze au fost nevoite să-şi închidă porŃile. Guvernul, pus în faŃa unei
crize neaşteptate, şi-a înaintat demisia. La 10 martie regele l-a însărcinat pe socialdemocratul
Hjalmar Branting să formeze un nou guvern. În aceste condiŃii s-au
desfăşurat alegerile suedeze din octombrie 1920. Temători de programul prea
revoluŃionar al stângii, suedezii au votat cu chibzuială partidele de centru şi dreapta,
313 Tony Griffiths, op.cit., p. 125.
314 David Kirby, The Baltic World ..., p. 272-273.
151