Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
Albe. Ea continua o linie istorică care a debutat cu activismul din anii represiunii
Ńariste, crearea mişcării jägerilor şi Gărzii Civile, şi apărarea Finlandei Albe în timpul
războiului civil. Patriotismul Mişcării Lapua era ultranaŃionalist. Mişcarea nu era însă
fascistă 518 .
În toamna anului 1930, valul simpatiei populare s-a întors împotriva Mişcării
Lapua datorită implicării acesteia în violenŃe. În octombrie 1930 fostul preşedinte
Ståhlberg şi soŃia acestuia au fost răpiŃi la Helsinki de către ofiŃeri cu simpatii pentru
Mişcarea Lapua şi duşi la Joensuu ceea ce a reprezentat o lovitură pentru spiritul de
dreptate al finlandezilor 519 . OfiŃerii au întreprins actul în ciuda interdicŃiei asupra
răpirilor impusă de conducerea Mişcării Lapua cu câteva săptămâni mai înainte.
În alegerile prezidenŃiale din primăvara anului 1931 Ståhlberg a fost candidatul
progresiştilor. Partidul Agrarian a renunŃat la susŃinerea lui Relander, considerat prea
apropiat de Lapua, şi l-a susŃinut pe Kallio. Svinhufvud a acceptat susŃinerea din
partea Partidului CoaliŃiei. Şi Lapua s-a arătat gata să-l susŃinută pe Svinhufvud, pe
care îl considera a fi un om sincer. Şeful Gărzii Civile a făcut, de asemenea, lobby în
favoarea lui Svinhufvud. În ultima rundă, Svinhufvud l-a înfrânt pe Ståhlberg cu 151
de voturi la 149.
Odată cu formarea noului guvern al coaliŃiei nesocialiste, în martie 1931, condus
de agrarianul J.E. Sunila, practica parlamentară a fost reinstaurată. Noul preşedinte i-a
cerut lui Mannerheim să devină comandant al Consiliului de Apărare, ceea ce-i
conferea acestuia comanda forŃelor armate în caz de război 520 . În primăvara anului
1933 Mannerheim a fost ridicat în rangul de feldmareşal. Mai mult, Svinhufvud l-a
plasat pe şeful Marelui Stat Major al armatei finlandeze sub comanda şefului
Consiliului de Apărare, atâta timp cât această funcŃie va fi deŃinută de Mannerheim.
După ce sediul muncitoresc al Mişcării Lapua a fost distrus, simpatizanŃii acesteia au
început în septembrie 1931 să-i atace pe social-democraŃi. Au reînceput, în acest
context, să circule zvonuri despre o iminentă lovitură de stat. La sfârşitul lunii
februarie 1932, la Metsälä, a izbucnit o revoltă deschisă a mişcării. Circa 400 de
membrii ai Gărzilor Civile, înarmaŃi, au înconjurat în acea zi sediul muncitoresc, unde
un parlamentar social-democrat pronunŃa un discurs. Aceştia au cerut şefului poliŃiei
să întrerupă acea manifestare şi, dată fiind neangajarea sa, au deschis foc asupra
localului. După ce au pus capăt manifestării social-democrate, şi-au aşezat cartierul
general în sediul local al Gărzii Civile. Pe parcursul zilelor următoarea la Metsälä sau
adunat sute de membri ai Gărzilor Civile din diferite părŃi ale Ńării. În cadrul
întrunirii de la Hämmenlinna, din 29 februarie, şeful Mişcării Lapua a ordonat
Gărzilor Civile să mobilizeze. Se dorea realizarea unui marş asupra Helsinkiului,
după model mussolinian 521 .
Oamenii trebuiau să se adune în centrele provinciale mai importante, deplin
echipaŃi şi cu provizii pentru patru zile. Deşi ordinului i s-a dat curs în câteva centre,
518 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 160-161.
519 Lauri Karvonen, op.cit., p. 20.
520 J.E.O. Screen, op.cit., p. 104.
521 Lauri Karvonen, op.cit., p. 21.
237