Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
evenimentele ce aveau loc pe Ńărmurile Balticii 402 . FranŃa a trimis în Letonia o
misiune condusă de colonelul Emmanuel du Parquet 403 , e drept fără a-i defini foarte
exact misiunea şi fără a-i asigura mijloacele financiare cele mai utile. Francezii
urmăreau prin această misiune mai degrabă mişcările germanilor în această zonă
decât ale ruşilor. Francezii au reuşit să câştige o oarecare influenŃă în cercurile
militare. Cursuri de limba franceză au fost predate ofiŃerilor letoni între 1922 şi 1925.
OfiŃeri letoni au fost trimişi în FranŃa. Un liceu francez cu 100 de cursanŃi a fost
deschis la Riga 404 . Deşi relaŃiile franco-lituaniene au fost grevate de conflictul
polono-lituanian, Parisul nu s-a dezinteresat complet de soarta Lituaniei. Încă din
1918-1920 francezii au stabilit legături la nivel cultural şi politic cu lituanienii 405 . Este
adevărat însă că francezii, care considerau că Polonia reprezintă singura putere în
stare să zăgăzuiască un avans al Germaniei, au arătat simpatie faŃă de ambiŃiile
Varşoviei de a anexa Lituania şi o parte a teritoriilor slave 406 . În ciuda acestor premise
nefavorabile, FranŃa a sprijinit într-o oarecare măsură Lituania, chiar şi sub raportul
înzestrării armatei 407 .
Letonia a fost prima dintre łările baltice care a adresat o cerere de admitere în
Liga NaŃiunilor la 14 mai 1920. Numai 5 din 42 de membri au votat, pe data de 16
decembrie 1920, în favoarea admiterii Letoniei. Cererile Lituaniei şi Estoniei, alături
de cele ale altor cinci state, de a fi admise în acest for internaŃional, au fost, de
asemenea, amânate cu un an. OponenŃii au citat, cel mai adesea, insuficienŃa
recunoaşterii de jure a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, instabilitatea generală din
Europa Orientală şi absenŃa motivaŃiei respectivelor state de a-şi asuma
responsabilitatea colectivă, aşa cum era aceasta definită de articolul 10 al Pactului
SocietăŃii NaŃiunilor. Motivul real era însă probabilitatea ca membrele Ligii
NaŃiunilor să fie implicate într-un conflict prematur pentru apărarea celor 3 state
împotriva unei posibile agresiuni externe 408 .
Contactele pe care le-au stabilit łările baltice cu marile puteri vestice au
402
Politica franceză era construită pe ideea de a detaşa aceste state de Germania, şi de a le alătura cât mai
mult Poloniei, Esa Sundbäck, op.cit., p. 10. FranŃa insista astfel asupra cooperării româno-poloneze, mai ales
în faŃa Rusiei, Traian Sandu, Le système de sécurité français en Europe centre-orientale. L'exemple roumani
1919-1933, L'Harmattan, Paris, 1999, p.181.
403
Vezi lucrarea controversată a lui Emmanuel du Parquet, Drang nach Osten: L'aventure allemande en
Lettonie, Charles Lavauzelle, Paris, 1926.
404
Suzanne Champonnois, Colonel Emmanuel du Parquet's Mission in Latvia 1919-1920, “Journal of Baltic
Studies”, vol. XXIII, No. 4, Winter 1992, p. 336.
405
La Paris exista încă din 1911 Biroul de InformaŃii despre Lituania fondat de Juozas Gabrys. Acest oficiu a
început să publice din 1915 buletinul “Pro Lituania” în engleză şi franceză pentru a apăra interesele
lituaniene. În 1917-1918 Biroul a editat revista trimestrială “La Lituanie et la guerre européenne” la
Lausanne. În anii 1918-1919 a fost editată “La Revue Baltique” iniŃiată de Oscar Milosz şi letonul Arthur
Toupin, vezi Živil÷ Kriaučiūnien÷, Contacts politiques et culturels franco-lituaniens en 1918-1920, în
“Journal of Baltic Studies”, vol. XXVI, No. 1, Spring 1995, p. 58.
406
Interesul FranŃei faŃă de problema poloneză reiese şi din comportamentul Parisului în privinŃa PocuŃiei, e
adevărat, având şi o tentă economică, vezi Florin Anghel, Construirea..., p. 85.
407
Ibidem, p. 58-59 şi 61.
408
Zigurds L. Zile, A Baltic presence at the League of Nations, în Jundzis Talavs (editor), The Baltic States at
Historical Crossroads. Political, economic and legal problems in the context of international cooperation on
the doorstep of the 21st Century , Riga, 1998, p. 405-406.
189