Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Extinderea spaŃiului Schengen asupra teritoriului baltic este de natură să provoace
noi complicaŃii. Există însă modelul finlandez, care permite cetăŃenilor ruşi să obŃină
uşor o viză, doar pe baza completării unui formular, plăŃii unei taxe şi a unei istorii
personale neviciată de comiterea de infracŃiuni pe teritoriul Finlandei. Deoarece
situaŃia Kaliningradului este totuşi specială, merită să amintim aici ideile lui Sven
Arnsvald şi Mathias Jopp de raportare la o situaŃie specială cu soluŃii speciale şi
imaginative. Pornind de la premisa că situaŃia Kalinigradului poate fi asemănată cu
cea a Hong Kong-ului, cei doi autori insistă asupra conferirii unui statut special
regiunii, astfel încât procedura de acordare a vizelor să fie simplă şi operativă: vizele
să fie ieftine, uneori chiar gratuite, oficii consulare ale U.E. să fie amplasate în
apropierea graniŃelor şi să aibă un program prelungit. Vizele de tranzit se pot aplica
cel mai bine situaŃiei în care cetăŃenii kalinigrădeni doresc să călătoresc spre teritoriul
Ńării-mamă. O altă idee enunŃată de cei doi autori este eliberarea pentru cetăŃenii din
Kalinigrad a unor documente de identificare speciale 685 .
Implicarea mai mare a U.E. în regiunea Mării Baltice va avea, cu siguranŃă, un
impact definitoriu asupra situaŃiei Kaliningradului, în ciuda reticenŃei Bruxelles-ului
de a nu crea dificultăŃi în relaŃia sa cu Rusia. Există deja proiecte de colaborare între
Rusia şi U.E. care pot constitui paravanul unei relaŃii speciale între Bruxelles şi
Kaliningrad: Acordul de Parteneriat şi Colaborare (semnat în 1994, a intrat în vigoare
la 1 decembrie 1997), IniŃiativa Dimensiunii Nordice, programul Tacis. În declaraŃia
comună adoptată la 30 octombrie 2000 cu prilejul celui de-al şaselea Summit U.E. -
Rusia, este făcută o menŃiune specială la Kaliningrad ca o zonă de dialog importantă
între U.E. şi Rusia.
Din punct de vedere financiar, valoarea globală a proiectelor susŃinute pecuniar
de state membre ale U.E. (Danemarca, Suedia, Germania etc.) s-a ridicat în perioada
1998-2000 la 25,24 milioane euro. SusŃinerea financiară directă a U.E. pentru această
regiune nu a depăşit însă 10 milioane de euro în acelaşi interval. Speculând, am putea
afirma că această susŃinere va spori întrucâtva în perioada următoare, iar semnificativ
pe termen mediu şi lung numai odată ce procesul de extindere a U.E. îşi va fi
diminuat costurile pentru statele membre.
Nu putem încheia această incursiune în aspectele de istorie contemporană ale
Kalinigradului, fără a aminti propunerea din 1998 a premierului rus Victor
Cernomârdin de a se crea un “Schengen baltic”. Pornind de la situaŃia specială a
Norvegiei şi Islandei care, deşi nu sunt membre ale U.E., oferă cetăŃenilor lor
posibilitatea de a călători în spaŃiul Schengen în condiŃii speciale, fiind parte a
acordurilor regionale nordice, şeful guvernului rus a propus un model similar pentru
regiunea baltică, de care să beneficieze cetăŃenii ruşi din Kaliningrad. Oblastul ar
putea astfel deveni o regiune pilot în care ar putea fi puse la punct programe comune
în domeniul energetic, economic şi al transporturilor.
Kaliningradul nu poate fi discutat fără a reaminti de moştenirea lui Stalin pe care
o implică încă prezentul acestei regiuni. Kaliningradul este un punct fierbinte pe harta
685
Sven Arnsvald, Mathias Jopp, The Implications of Baltic States’ EU Membership, Ulkopoliittinen
Instituutti, Institut für Europäische Politik, Kauhava, 2001, p. 94-95.
288