Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu femei şi bătrâni au fost trimişi în Siberia. OfiŃeri estonieni, letoni şi lituanieni au fost deportaŃi la nord de Cercul Polar, la Norîlsk 651 . Deportările au fost oprite doar de războiul izbucnit între Germania şi Rusia. Între timp, miniştrii łărilor baltice, acreditaŃi în capitalele occidentale, au protestat la adresa ocupaŃiei şi au cerut nerecunoaşterea acesteia. Statele din Occident au agreat, în general, punctul de vedere baltic. Unele state, ca de exemplu S.U.A., nu au recunoscut niciodată anexarea de către Moscova a łărilor baltice 652 . OperaŃiunea Barbarossa a constituit o bună oportunitate pentru Finlanda şi łările baltice pentru a-şi reconstitui poziŃia lor internaŃională. Finlanda a sesizat posibilitatea de a folosi Germania împotriva Rusiei încă din vara anului 1940 653 . De altfel, ca şi România, Finlanda se simŃea încă ameninŃată de politicile expansive sovietice şi după Războiul de Iarnă 654 . Sovieticii susŃineau ”Societatea pentru Pace şi Prietenie între Finlanda şi U.R.S.S.”, în cadrul căreia comuniştii erau majoritari. Guvernul finlandez şi opinia publică au fost nemulŃumiŃi de acest lucru 655 . Opinia publică finlandeză a început curând să considere Germania ca singura putere capabilă să contrabalanseze U.R.S.S. 656 De altfel, istoria relaŃiilor fino-sovietice din vara anului 1940, a fost marcată de noi cereri sovietice şi de o bătălie diplomatică defensivă. Moscova solicita lucruri care erau în afara tratatului. Fiecare nouă cerere sovietică reprezenta o ameninŃare potenŃială pentru Helsinki. U.R.S.S. a cerut nichelul extras din Petsamo; a solicitat deschiderea unui mare consulat în Maarianhamina, Insulele Åland. Traficul 651 Andreas Kasekamp, The Baltic History... 652 David Mason, Revolution in East-Central Europe. The Rise and Fall of Communism and the Cold War, Westview Press, Boulder, San Francisco, Oxford, 1992, p. 7. 653 În conformitate cu directivele lui Keitel din 1 mai 1941, Finlanda a fost informată în următoarele zile despre atacul Germaniei asupra Uniunii Sovietice (România trebuia să fie informată “cât de târziu posibil” despre acest atac), D.G.F.P., vol. XII, The War Years 1941, p. 685-686, document 431 (Directiva Înaltului Comandament al Wehrmachtului din 1 mai 1941). 654 O foarte bună paralelă între situaŃiile României şi Finlandei în timpul celui de-al doilea război mondial este realizată de istoricul finlandez Ohto Manninen în lucrarea Suur-Suomen ääriviivat (Conturul Finlandei Mari), Kirjayhtymä, Helsinki, 1977, p. 213-218; vezi şi Silviu Miloiu, RelaŃiile diplomatice românofinlandeze în 1941: Eduard Hjalmar Palin - ministru al Finlandei la Bucureşti, în “Columna 15. PublicaŃie a Lectoratului de Limba Română”, Universitatea din Turku, 2001, p. 49-52 (studiul face parte din proiectul unei teze de doctorat abordând relaŃiile finlandezo-române între 1920 şi 1946). Între cele două state au existat relaŃii de colaborare atestate şi de acordarea de către statul finlandez a Marii Cruci a Ordinului Trandafirului Alb al Finlandei Conducătorului statului român, Ion Antonescu, A.N.F., fond Risto Ryti, Microfilme VAY 4048 (scrisoarea lui Ion Antonescu către preşedintele Finlandei Risto Ryti, 31 ianuarie 1942). Ordinul fusese instituit la propunerea lui Mannerheim şi se acorda conform regulamentului din 16 mai 1919. Şeful statului era mare maestru al ordinului, vezi Les ordres nationaux de la Finlande, Otava, Helsinki, 1975 (avantapropos par Klaus Castrén), p. 33-40. 655 Politica sovietică, excesiv de temătoare cu propria securitate, a fost responsabilă cu atragerea inamiciŃiei Ńărilor de pe graniŃa de vest a Uniunii Sovietice. Comisarul poporului pentru apărare S.K. Timoşenko indica la 18 septembrie 1940, printre Ńările care ar fi putut fi antrenate într-un război împotriva Moscovei de partea Germaniei, România, Finlanda şi Ungaria, Florin Constantiniu, Ilie Schipor, Trecerea Nistrului 1941, Ed. Albatros, Bucureşti, 1995, p. 135. 656 Arnold Toynbee and Veronica M. Toynbee, Survey of International Affairs 1939-1946. The Initial Triumph of the Axis, Oxford University Press, London, New York, Toronto, 1958, p. 93. 274
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece de tranzit spre Hanko a însemnat că trenurile militare sovietice treceau încontinuu prin cele mai importante căi ferate din sudul Finlandei 657 . În august, Hitler i-a oferit statului finlandez posibilitatea de a cumpăra arme din Germania, în schimbul acordării dreptului trupelor germane de a tranzita Ńara pentru a ajunge în Norvegia. ÎnŃelegerea de tranzit, semnată în septembrie 1940, a avut o însemnătate mai mare decât s-a putut bănui atunci 658 . Ea a fost necesară pentru a acoperi viitoarele mişcări de trupe germane din Norvegia, nu înapoi în Germania, ci în Uniunea Sovietică 659 . Pe 22 iunie 1941, Hitler a anunŃat că, în nord, trupele sale mergeau umăr la umăr cu camarazii finlandezi. Formal, guvernul finlandez nu se alăturase încă Germaniei şi prima reacŃie a sa la anunŃul lui Hitler a fost să-şi declare neutralitatea. Neutralitatea a durat însă numai patru zile. Pe 25 iunie, Uniunea Sovietică a lansat atacuri aeriene împotriva unor Ńinte de pe teritoriul finlandez 660 . Seara, guvernul a declarat, în fine, că se socoteşte în stare de război cu Uniunea Sovietică. Dar finlandezii au insistat, aşa cum au făcut-o tot timpul războiului, asupra caracterului separat al conflictului finlandezo-sovietic, coincizând doar în parte cu luptele germano-sovietice. El a fost intitulat, în literatura, presa şi propaganda finlandeză, drept “Războiul de Continuare”, a doua rundă a conflictului care a început în 1939. Finlanda nu se socotea un aliat al Germaniei, ci un cobeligerant. Ideologia nazistă nu a găsit un teren de experimentare în Finlanda. Finlandezii nu i-au discriminat niciodată pe concetăŃenii lor evrei 661 . Desfăşurarea operaŃiunilor militare finlandeze a intenŃionat, de asemenea, să sublinieze caracterul separat al războiului finlandez 662 . După recucerirea teritoriului pierdut în 1940, trupele finlandeze au avansat în Karelia 657 Jukka Tarkka, op.cit., p. 27-28. 658 D.G.F.P., Vol. XI, The War Years: September 1st, 1940 - January 31st, 1941, London, 1964, p. 148-150, document 86. 659 În noiembrie 1940, când a vizitat Berlinul, Molotov a cerut acordul guvernului german pentru a ocupa Finlanda, după modelul łărilor baltice. Acordul nu a fost acordat de Hitler, care avea alte planuri cu Finlanda, Edward L. Killham, op.cit., p. 97. 660 Molotov îi ameninŃase pe finlandezi că, în cazul în care începeau un război împotriva Uniunii Sovietice, riscau să-şi atragă duşmănia a 200 de milioane de ruşi şi aceasta ar fi condus la extincŃia Finlandei, vezi D.G.F.P., vol. XIII, The War Years. June 23, 1941 - December 11, 1941, London, 1964, p. 19-20, document 15. 661 Singura excepŃie a constituit-o un lot de 8 evrei originari din Europa Centrală şi de Vest care a fost extrădat în toamna anului 1942 de către autorităŃile poliŃieneşti finlandeze Gestapoului staŃionat în Estonia, în cadrul unei formule de extrădare. În timpul războiului, evreii refugiaŃi din statele europene în Finlanda au lucrat în tabere de muncă. În mai 1944 un lot de 106 evrei au primit dreptul de a se stabili din Finlanda în Suedia. Însă cetăŃenii finlandezi de origine evreiască, care erau pe deplin integraŃi în fabrica naŃională a statului finlandez, au fost protejaŃi de statul finlandez. O cincime dintre evreii finlandezi (circa 300 de oameni) au luptat în război în cadrul forŃelor armate finlandeze (20 dintre aceştia au fost ucişi). AutorităŃile finlandeze i-au spus răspicat Reichsführerului S.S. Himmler că în Finlanda nu exista o “problemă evreiască”, vezi Hannu Rautkallio, Finland and the Holocaust. The rescue of Finland’s Jews, Holocaust Library, New York, 1987, p. 1,2,15, 258-259. 662 Ca şi în cazul românilor, războiul finlandezilor împotriva Uniunii Sovietice era popular, nu însă şi cel împotriva Occidentului. Finlanda nu dorea să intre în război cu statele occidentale, vezi D.G.F.P., vol. XIII, The War Years. June 23, 1941 - December 11, 1941, London, 1964, p. 202, document 140 (Blücher către Ribbentrop, 22 iulie 1941, urmare a unei conversaŃii avute cu ministrul de externe finlandez). 275
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 273: O istorie a Europei Nordice şi Bal
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?