Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Petersburgului 133 . Partidul care era în favoarea concilierii era Partidul Finlandezilor
Bătrâni, conduşi de fermierii mai bogaŃi şi cler. Acest partid considera că era un fapt
evident că marile puteri nu făceau compromisuri cu securitatea lor. Prin urmare,
aceşti conservatori considerau că finlandezii nu era bine să meargă împotriva
curentului. În schimb, Partidul Suedez, Partidul Finlandezilor Tineri şi Partidul
Social-Democrat erau în favoarea rezistenŃei. Ultimul, care se dovedea sensibil la
sentimentele naŃionale finlandeze, a refuzat să devină o filială naŃională a P.S.D. din
Rusia, preferând să rămână un partid de sine stătător. ConstituŃionaliştii mergeau pe
linia Dietei de la Porvoo şi au organizat o rezistenŃă subterană în maniera evreilor
care erau persecutaŃi în Rusia. ConstituŃionaliştii au publicat un Catehism CetăŃenesc
care este bazat pe ideea că aceia care se supuneau Ńarului erau la fel de periculoşi ca şi
purtătorii ciumei în epoca medievală.
ConstituŃionaliştii au demisionat din Senat, fiind înlocuiŃi de Finlandezii Bătrâni.
Din acest moment, Senatul a devenit cunoscut sub numele de Senatul concilierii. De
asemenea, administratorii civili care se opuneau noilor măsuri ruseşti au demisionat
sau au fost înlăturaŃi şi înlocuiŃi cu conciliatori. În acest fel, atât administraŃia cât şi
Senatul au fost finlandizate. SituaŃia s-a schimbat în timpul revoluŃiei de la 1905 când
Senatul şi administraŃia au fost epurate de Finlandezii Bătrâni. În Dieta din 1905-
1906 constituŃionaliştii au dominat toate cele patru camere 134 .
Greva generală care a izbucnit ca urmare a înfrângerii Rusiei în războiului rusojaponez
135 şi a tensiunilor sociale acumulate, s-a făcut simŃită în Finlanda la sfârşitul
lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie. În Finlanda, mişcarea a avut în vedere în
primul rând obiective naŃionale: restaurarea condiŃiilor legale de dinainte de epoca
Bobrikov. Atât Partidul Finlandez, la 2 noiembrie 1905, cât şi Partidul RezistenŃei
Active o zi mai târziu, au solicitat convocarea unei adunări naŃionale finlandeze 136 .
Social-democraŃii au avut însă obiective mai largi precum reforma sistemului de
reprezentare şi introducerea votului egal şi universal. Curând, aceştia au început să
recurgă la metode revoluŃionare.
La începutul mişcării greviste finlandezii au creat o Gardă NaŃională care
cuprindea atât elemente burgheze cât şi socialiste. Burghezia constituŃionalistă, în
special studenŃii, s-au separat de socialişti şi au format propriul grup, ceea ce a condus
la o acŃiune similară din partea socialiştilor. Cele două grupuri au ajuns să se
133 Partidul RezistenŃei Active Finlandeze s-a format la Helsinki la 17 noiembrie 1904 şi a adoptat un program
care căuta “să submineze sentimentele tradiŃionale de loialitate ale poporului faŃă de monarh şi să întărească
sentimentele sale de libertate”, D.G. Kirby (editor), Finland ..., p. 61-62, document 61.
134 Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit., p. 66-77.
135 Încercând să discearnă cauzele comportamentului mediocru al armatei ruse, I.G. Duca observa la 1 mai
1904, în ziarul “Universul”, anticipând înfrângerea Rusiei, că ”...precum Rusia se întinde de la Baltica la
Oceanul Pacific şi de la poalele Himalayiei până la mările îngheŃate ale Nordului, având în colosala ei
întindere Ńinuturi pe jumătate sălbatice şi Ńinuturi încă sălbatice, Ńinuturi în care se văd roadele administraŃiei
ei şi altele unde administraŃia nici nu poate pătrunde, tot astfel şi armata rusească este o masă colosală, dar
fără unitate între elemente; aci ceva puternic, dincolo ceva slab. Or, puterile neorganizate sunt puteri
pierdute...”, vezi I.G. Duca, op.cit., p. 81.
136 D.G. Kirby (editor), Finland ..., p. 111-112, documentele 69-70.
86