Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
Finl<strong>and</strong>a ca fiind parte a Sc<strong>and</strong>inaviei neutre ci a zonei de frontieră unde Moscova<br />
avea interese importante de protejat.<br />
Devenit conducător al Comitetului de Apărare, Mannerheim a început să ceară<br />
reîntărirea capacităŃilor de apărare ale Finl<strong>and</strong>ei. Scopul pe termen lung al lui<br />
mareşalului era încheierea unei alianŃe militare cu Suedia. Suedia putea să acorde<br />
ajutor cel mai rapid, iar ajutoarele venite din afară trebuiau să treacă pe teritoriul<br />
Suediei. Începând de la jumătatea anilor 1920 o serie de ofiŃeri suedezi considerau că<br />
era posibil ca Suedia să susŃină Finl<strong>and</strong>a, în cadrul sistemului de sancŃiuni al Ligii<br />
NaŃiunilor, dacă aceasta ar fi fost implicată într-un război cu Uniunea Sovietică.<br />
Guvernele suedeze au cunoscut aceste planuri dar nu au avut nici o intenŃie să le<br />
accepte. În a doua jumătate a anilor 1930 Suedia s-a temut mai mult de Germania<br />
decât de Uniunea Sovietică. ÎnŃelegerea Navală dintre Marea Britanie şi Germania din<br />
iunie 1935 a deteriorat balanŃa de <strong>for</strong>Ńe stabilită în Marea <strong>Baltic</strong>ă. Germania putea<br />
obŃine în viitor superioritate navală la Marea <strong>Baltic</strong>ă închizând strâmtorile daneze.<br />
Uniunea Sovietică a considerat că acest acord îi slăbea poziŃia la Marea <strong>Baltic</strong>ă şi<br />
dădea girul britanic dominaŃiei germane asupra acestor ape. Acesta a determinat<br />
Moscova să urmărească şi mai atent situaŃia din Golful Finic. O directivă elaborată în<br />
1935 de comisarul Poporului pentru Apărare, Voroşilov, considera ca potenŃiali<br />
inamici ai Uniunea Sovietică Germania, Polonia, Finl<strong>and</strong>a şi Japonia.<br />
În anii următori, Moscova a fost suspicioasă la fiecare semn care ar fi putut aduce<br />
a cooperare între Germania şi Finl<strong>and</strong>a. O atenŃie specială s-a acordat contactelor<br />
militare, ca, de pildă, vizitelor lui Mannerheim în Germania, în timpul cărora<br />
mareşalul s-a întâlnit cu ministrul german al AviaŃiei, Hermann Göring. Ruşii se<br />
aşteptau ca, în eventualitatea unui război, germanii să stabilească baze în Insulele<br />
Ål<strong>and</strong>, să ocupe porturile finl<strong>and</strong>eze şi estoniene şi, după blocarea flotei sovietice în<br />
Marea <strong>Baltic</strong>ă, să transporte trupe pe teritoriul Finl<strong>and</strong>ei. În noiembrie 1936 Jdanov,<br />
membru al Politburoului şi secretar de partid la Leningrad, a avertizat la Congresul<br />
Sovietelor de la Moscova statele mici împotriva apropierii prea mari faŃă de<br />
“fascism” 547 .<br />
În februarie 1937 Holsti a întreprins o vizită oficială la Moscova în scopul de a<br />
înlătura suspiciunile sovietice asupra intenŃiilor finl<strong>and</strong>eze 548 . Holsti a explicat<br />
gazdelor sale că Finl<strong>and</strong>a nu dorea să devină loc de bătălie între marile puteri. Holsti<br />
s-a întâlnit cu comisarul Voroşilov şi cu şeful Marelui Stat Major, A.I. Iegorov, care<br />
au adus în discuŃie posibilitatea ca un stat terŃ să folosească teritoriul finl<strong>and</strong>ez pentru<br />
a lansa un atac împotriva Uniunii Sovietice. Holsti a dat asigurări că Finl<strong>and</strong>a va<br />
considera orice invazie a teritoriul său drept un act ostil. Vizita a fost urmată de o<br />
perioadă de încălzire a relaŃiilor 549 , accentuată de alegerea lui Kallio ca preşedinte.<br />
547<br />
Ibidem, p. 19.<br />
548<br />
Uniunea Sovietică protestase în mod repetat la adresa a ceea ce numea “campania antisovietică din<br />
Finl<strong>and</strong>a” desfăşurată la întruniri şi în presă, care adesea aducea în discuŃie contenciosul Kareliei Orientale,<br />
vezi protestele din 1931 în S.D.F.P., Vol. II 1925-1932, p. 497 şi urm.<br />
549<br />
Pentru interpretările diferite născute de rezultatele vizitei lui Holsti în Uniunea Sovietică, vezi Lawrence<br />
Backlund, Rudolf Holsti in Moscow: an episod in Fenno-Soviet relations, în “Journal of <strong>Baltic</strong> Studies”, vol.<br />
XIX, No. 3, Fall 1988, p. 249-261.<br />
247