Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
trimis în sprijinul letonilor două trenuri armate. La 3 noiembrie armata letonă a lansat<br />
o contraofensivă şi a curăŃat teritoriul leton de aceste trupe. La sfârşitul lunii<br />
noiembrie luptele s-au mutat pe teritoriul Lituaniei care, la rândul ei, a atacat şi<br />
înfrânt armata bermontiştilor la Radviliškis.<br />
La 3 ianuarie 1920 <strong>for</strong>Ńele naŃionale letone conduse de generalul J. Balodis a<br />
început o ofensivă susŃinut de un corp de 20.000 de polonezi conduşi de generalul<br />
Rydz-Smigly. Unul după celălalt, oraşele Daugavpils, Abrene şi Rezekne au fost<br />
eliberate. La sfârşitul lunii ianuarie toată Letgalia fusese eliberată. La 1 februarie la<br />
Moscova a fost semnat un armistiŃiu între Letonia şi Rusia.<br />
Finl<strong>and</strong>a de la RevoluŃia democrată rusă<br />
din februarie 1917 la Războiul Civil<br />
RevoluŃia rusă din februarie-martie 1917 a restabilit poziŃia de autonomie a<br />
Finl<strong>and</strong>ei. Tot acum, stânga şi burghezia filogermană a început să avanseze ideea unei<br />
independenŃe complete faŃă de Petrograd, deşi dominantă era încă menŃinerea<br />
autonomiei pe vechile baze statutare. Dată fiind detronarea Ńarului Nicolae al II-lea şi,<br />
în final, îndepărtarea monarhiei în Rusia s-a pus cu acuitate chestiunea legăturilor ce<br />
mai existau şi mai puteau să existe între Petrograd şi Helsinki. Monarhul reprezentase<br />
practic legătura cea mai importantă între cele două state.<br />
Schimbările produse de revoluŃia rusă din februarie/martie au devenit cunoscute<br />
în Helsinki în ziua de 13 martie. Pe data de 15 martie a fost arestat guvernatorul<br />
general Seyn. Pe data de 16 martie au ajuns la Helsinki ştirile despre arestarea Ńarului.<br />
Vechiul Senat, rebotezat Senatul Finl<strong>and</strong>ez, a continuat pentru un timp şi a iniŃiat<br />
măsuri de eliberare a prizonierilor politici. La 7/20 martie, în urma unui Manifest<br />
semnat de primul-ministru PrinŃul Lvov şi de către ceilalŃi membri ai guvernului, era<br />
reinstituită autonomia Finl<strong>and</strong>ei în deplinătatea sa 213 . Schimbări graduale au<br />
intervenit şi în activitatea celorlalte instituŃii finl<strong>and</strong>eze. În aprilie Carl Enkell a fost<br />
numit ministru secretar de stat. În general, revoluŃia a creat în Finl<strong>and</strong>a un climat de<br />
optimism în Rusia liberă 214 care, negreşit, va garanta libertatea sau chiar independenŃa<br />
213<br />
http://www.histdoc.net/history/history.html; vezi şi <strong>The</strong> Russian Provisional Government. 1917.<br />
Documents (selected <strong>and</strong> edited by Robert Paul Browder şi Alex<strong>and</strong>er F. Kerensky), vol. I, Hoover Institution<br />
Publications, Stan<strong>for</strong>d University Press, Stan<strong>for</strong>d, Cali<strong>for</strong>nia, 1961, p. 334-335, document 295.<br />
214<br />
Rusia avea acum posibilitatea de a opta pentru o <strong>for</strong>mulă democratică de guvernământ şi a renunŃa la<br />
<strong>for</strong>mula guvernului puternic. Un comentator rus afirma însă după alegerile parlamentare ruse din decembrie<br />
2003 că, de fiecare dată când Rusia încearcă să constriască un stat democratic, rezultatul este o monarhie.<br />
Despre diferitele tentaŃii ale Rusiei, vezi Iver B. Neumann, <strong>The</strong> Geopolitics of Delineating “Russia” <strong>and</strong><br />
“Europe”: <strong>The</strong> Creation of the “Other” in European <strong>and</strong> Russian tradition, în Tomi Casier, Katlijn Malfliet<br />
(editori), “Is Russia a European power? <strong>The</strong> Position of Russia in a new Europe”, Leuven University Press,<br />
Leuven, 1998, p. 17-44; vezi şi Viatcheslav Morozov, <strong>The</strong> <strong>Baltic</strong> States in Russian Foreign Policy Discourse:<br />
Can Russia become a <strong>Baltic</strong> country?, în Marko Lehti, David J. Smith, “Post-Cold War identity politics.<br />
Northern <strong>and</strong> <strong>Baltic</strong> Experiences”, Frank Cass, London, Portl<strong>and</strong>, 2003, p. 219-253; Viatcheslav Morozov şia<br />
expus viziunea în cadrul unor cursuri universitare predate la Universitatea “Valahia” din Târgovişte în<br />
semestrul de primăvară al anului universitar 2002/2003.<br />
123