Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
generalul Rüdiger von der Goltz. Pentru estonieni, această victorie a avut aceeaşi
valoare cu victoria românească împotriva trupelor bolşevice maghiare din vara anului
1919 şi cu ocuparea Budapestei la 4 august. Von Goltz sosise în Curlanda la 1
februarie şi dorise nu numai salvarea Prusiei Orientale pentru Germania, dar şi
capturarea łărilor baltice.
Guvernul estonian a fost presat de puterile Antantei să colaboreze la efortul de
război desfăşurat de generalul alb Nikolai Judenici pentru capturarea Petrogradului.
Judenici, care continua să viseze la o restitution in integrum a Rusiei, nu era privit cu
prea multă simpatie în Estonia. Prin urmare, estonienii i-au acordat doar un sprijin
simbolic, şi nu au fost prea trişti când acesta a fost înfrânt de bolşevici în noiembrie
1919. Trupele sale care s-au retras în Estonia au fost dezarmate şi internate, printr-o
decizie a Adunării Constituante estoniene.
În iulie 1919 liderul bolşevic estonian Viktor Kingissepp a anunŃat lichidarea
Comunei Muncitorilor Estonieni. Negocieri sovieto-estoniene au început în
septembrie 1919. Întrerupte pentru scurt timp din cauza atacului lui Judenici,
negocierile au reînceput la 5 decembrie. DelegaŃia estoniană era condusă de Jaan
Poska, alături de care se aflau Ants Piip şi Julius Seljamaa, iar cea sovietică de
Leonid Krassin, Comisarul Poporului pentru ComerŃ 206 . În decembrie sovieticii au
lansat câteva ofensive împotriva Estoniei pentru a influenŃa cursul negocierilor. La 3
ianuarie 1920 a intrat în vigoare un armistiŃiu între cele două armate.
La data de 2 februarie 1920 a fost semnat tratatul de pace de la Tartu dintre
Republica Estonia şi Republica Sovietică Rusă 207 . Estonia a fost urmată de Lituania la
12 iulie 1920 (tratatul de la Moscova) 208 şi de Letonia la 1 august 1920 (tratatul de la
Riga). Potrivit prevederile acestor tratate, Rusia Sovietică recunoştea de jure
independenŃa łărilor baltice şi renunŃa perpetuu la toate drepturile suverane asupra
teritoriului acestor Ńări. Estonia obŃinea o regiune situată la est de râul Narva şi zona
Petserimaa. Letonia reuşea să recapete Latgale, de care fusese separată de secole, iar
Vilniusul şi Grodno erau recunoscute Lituaniei. Lituanienilor, estonienilor şi letonilor
care se găseau pe teritoriul Rusiei li se permitea să se repatrieze. Guvernul sovietic a
concediat unităŃile militare estoniene şi letone care luptaseră de partea sa în timpul
războiului împotriva łărilor baltice. Aceste state nu mai aveau de plătit nimic Rusiei
Sovietice, dar erau îndreptăŃite să obŃină o parte din rezerva de aur a imperiului.
Comorile culturale estoniene şi letone, care fuseseră preluate în Rusia în timpul
războiului, urmau să fie returnate 209 .
În acest fel, în timpul luptelor, Estonia nu şi-a câştigat numai independenŃa, la
care nu îndrăznea nici măcar să spere în 1916, dar şi-a câştigat şi încrederea şi
respectul de sine. Războiul a costat naŃiunea estoniană 2.236 de morŃi şi 13.775 de
răniŃi. Costul total estimat al războiului a fost de 178 de milioane coroane estoniene.
206
Evald Uustalu, The History of Estonian People, London, 1952, p. 191.
207
Rusia a fost foarte mulŃumită de semnarea acestui tratat pe care “Izvestia” din 3 februarie îl denumea
prima spărtură în cadrul blocadei diplomatice impuse Rusiei Sovietice de Antantă şi de burghezie, Albert N.
Tarulis, Soviet Policy toward the Baltic States 1918-1940, Notre Dame Press, 1959, p. 57.
208
Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, op.cit., p. 69.
209
Zigmantas Kiaupa, Ain Maesalu, Ago Pajur, Guntis Vilumsons, The history of..., p. 140-141.
119