Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
de biologie, A. Kirhestens, a fost numit în fruntea guvernului leton şi un scriitor, J.
Vares-Barbarus, a celui estonian. Aceste “guverne populare” au promis să întărească
“drepturile poporului, să-i asigure bunăstarea, să susŃină cultura naŃională şi să
dezvolte relaŃii normale cu toate Ńările. În acelaşi timp, cu naivitate, membrii noilor
guverne declarau că ordinea statală va fi menŃinută, pământul va rămâne în
proprietatea Ńăranilor, iar proprietatea privată nu va fi naŃionalizată.
Noi alegeri parlamentare au fost fixate pentru 14-15 iulie. Numai guvernele
aprobau candidaŃii înscrişi pe liste, programele electorale ale partidelor au fost
abolite, alegătorii au fost ameninŃaŃi, iar rezultatele alegerilor au fost trucate, aşa cum
se va întâmpla în România în 1946. Potrivit propagandei sovietice, în Lituania 99,2%,
în Letonia 97,6%, iar în Estonia 92,9% din electori au votat pentru “poporul
muncitor”. “Rezultatele oficiale” ale alegerilor au fost proclamate pe 17 iulie. În
cursul întrunirilor organizate în aceeaşi vară, pentru prima dată vorbitorii comunişti
au cerut unirea celor trei state cu U.R.S.S. 642 Alegerile erau considerate de Grigore
Niculescu-Buzeşti ca fiind o simplă reprezentaŃie a legaŃiilor sovietice (la Riga
jocurile erau făcute de Vâşinski) 643 . Niculescu-Buzeşti considera întreg acest
spectacol ca fiind cea mai clară condamnare a regimului comunist. El remarca
reuşitele pe care, prin muncă, le obŃinuseră naŃiunile baltice în perioada lor de
independenŃă, şi a pus aceste scoruri pozitive în comparaŃie cu ceea ce le putea
aştepta după încorporarea în Uniunea Sovietică – mizerie, suferinŃe, teroare. De altfel,
experienŃa sa ca însărcinat cu afaceri al guvernului român în łările baltice, subliniază
istoricul Florin Anghel, îl va marca profund pe viitorul ministru de externe român
care a avut şi el de-a face, cinci ani mai târziu, cu scene de reprezentaŃie similare 644 .
“ReprezentanŃii poporului”, care s-au întrunit pe 21 iulie, au declarat Lituania,
Letonia şi Estonia republici socialiste sovietice şi au cerut ca acestea să fie
“acceptate” în U.R.S.S.. De asemenea, a fost decisă naŃionalizarea marilor
întreprinderi şi aplicarea reformei agrare 645 . ŞedinŃa comună a celei de-a şaptea
sesiuni a Sovietului Suprem şi a Sovietului naŃionalităŃilor din Uniunea Sovietică s-a
desfăşurat sub preşedinŃia lui Andreev, preşedintele Sovietului Uniunii, începând din
1 august. Ziarul "România" remarca că, în lojă, luaseră loc Molotov, Kaganovici,
Jdanov, Malenkov. La punctele 3, 4 si 5 de pe ordinea de zi figurau declaraŃiile
dietelor republicilor Lituania, Letonia şi Estonia prin care-şi exprimau dorinŃa de a fi
încorporate în U.R.S.S. În discursul său, Molotov 646 a vorbit de fericita „soluŃionare”
a chestiunilor de politică externă care dusese la "mărirea considerabilă a teritoriului
nostru şi...creşterea forŃelor U.R.S.S.". Molotov remarca sporul de securitate pe care îl
câştigase U.R.S.S., afirmând că frontierele U.R.S.S. fuseseră mutate pe Ńărmul Mării
642
Zigmantas Kiaupa, Ain Maesalu, Ago Pajur, Guntis Vilumsons, The history of..., p. 168.
643
W.J.H. Hough, op.cit., p. 377.
644
Florin Anghel, O încercare românească de politică baltică. România şi Letonia în perioada interbelică, în
“NaŃional şi universal în istoria românilor. Studii oferite prof. dr. Şerban Papacostea cu ocazia împlinirii a
70 de ani”, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 447-448.
645
Silviu Miloiu, The annexation of the Baltic States: Românian perceptions, 1939-1940, în „Muille maille
vierahille…”. Kalervo Hovi ja yleinen historia, Julkaisija Turun Historiallinen Yhdistys, Vaasa, 2002, p. 109.
646
Vezi discursul complet al lui Molotov, în http://www.histdoc.net/history/history.html.
272