Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
obŃine la Brest-Litovsk estul Kareliei şi Petsamo de la ruşi. Când germanii au rupt
armistiŃiul cu ruşii, Berlinul a decis să trimită expediŃii militare în Ucraina, regiunea
baltică şi Finlanda pentru a înăbuşi revoluŃia bolşevică de la marginea Rusiei.
Germanii aveau nevoie de o cerere a Finlandei în acest sens. ReprezentanŃii de la
Berlin ai Senatului de la Vaasa, fără a informa instituŃia tutelară, au scris un memoriu
în care au solicitat să fie trimise trupe în Finlanda pentru a salva această Ńară “de la o
înfrângere iminentă”. O săptămână mai târziu, Germania a anunŃat că era de acord cu
cererea finlandeză. Decizia de a trimite trupe germane în Finlanda fusese adoptată la
o conferinŃă a comandanŃilor politici şi militari germani la 13 februarie 1918 255 .
Divizia germană baltică, condusă de generalul Goltz, şi numărând circa 1.200 de
oameni 256 , a debarcat la Hanko şi Loviisa şi a reuşit să-şi aducă aportul la victoria
albilor, cucerind capitala Helsinki.
Rolul jucat de germani în susŃinerea albilor, ca şi cel al sovieticilor în sprijinirea
roşilor, dovedesc că, departe de a fi numai o afacere internă a Finlandei, războiul
implica şi o dispută pe liniile de contact şi în sferele de influenŃă ale marilor puteri.
De altfel, la 1 martie 1918 a fost încheiată o înŃelegere între Republica Muncitorească
Socialistă Finlandeză şi Rusia Sovietică prin care Finlanda ceda regiunea o parte din
Istmul Kareliei Rusiei şi garanta asigurarea legăturilor telegrafice ruse cu Suedia pe
teritoriul său. ÎnŃelegerea dădea posibilitatea cetăŃenilor celor două state să obŃină,
dacă doreau, cetăŃenia celuilalt stat. Finlanda se dovedea astfel importantă pentru
Rusia ca o linie de contact între St. Petersburg şi Suedia 257 .
Surpriza înŃelegerii germano-finlandeze a fost totală pentru Senat şi Mannerheim
(care a ameninŃat cu demisia). Perplexitatea a crescut atunci când s-a aflat că
reprezentanŃii finlandezi fuseseră obligaŃi să semneze trei înŃelegeri cu Germania: un
tratat, o înŃelegere comercială şi maritimă şi o asigurare secretă că Finlanda va
rambursa Germaniei toate costurile derivând din asistenŃa militară acordată. Tratatul
din 7 martie nu permitea Finlandei să acorde nici un privilegiu unei terŃe părŃi fără ca
mai întâi să se consulte cu Germania 258 . În înŃelegerea comercială şi maritimă se
stipula că Finlanda acorda Germaniei un tratament comercial privilegiat. Asigurarea
de rambursare a costurilor a fost întărită printr-un schimb de note diplomatice.
Finlanda devenea un cap de pod militar german: ea era obligată să acorde Germaniei,
la cererea acesteia, dreptul de a stabili baze pentru forŃele sale navale oriunde pe
teritoriul Finlandei. Svinhufvud a aprobat aceste documente 259 . Prin articolul 6 al
tratatului de la Brest-Litovsk din 3 martie 1918 Rusia a acceptat să pună capăt
agitaŃiei şi propagandei îndreptate împotriva guvernului şi instituŃiilor publice din
255
Tony Griffiths, op.cit., p. 106.
256
Juhani Paasivirta, Finland and Europe. The Early..., p. 140.
257
Ibidem, p. 143.
258
A se vedea câteva dintre articolului tratatului în D.G. Kirby (editor), Finland..., p. 235-236, document 139.
259
Osmo Jussila, Seppo Hentilä, Jukka Nevakivi, op.cit.,p. 117.
132